Ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Oszkár Füzes, a declarat, pentru EVZ, că preşedinţia ungară a UE susţine în continuare aderarea României la Schengen la termenul propus – martie 2011. Atât România, cât şi Bulgaria sunt „gata pentru aderare”, a subliniat Füzes.
Potrivit ambasadorului, atunci când se discută despre aderarea României la Schengen trebuie făcută diferenţa între partea tehnică şi partea politică. „Din punct de vedere tehnic, România nu are niciun fel de problemă. Poziţia Ungariei nu s-a schimbat, sprijinim România cu toate forţele”, a ţinut să sublinieze Oszkár Füzes. Ambasadorul a mai spus că Budapesta respinge asocierea aderării la Schengen cu Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV). „Dacă România şi Bulgaria au îndeplinit condiţiile tehnice pentru aderarea la spaţiul Schengen, celor două ţări nu li se mai pot pune condiţii politice sau de altă natură”, a insistat Füzes. Potrivit acestuia, Ungaria va încerca să convingă Franţa şi Germania că România merită să intre în spaţiul Schengen în luna martie. „Vom face tot ce este posibil pentru a discuta cu Franţa şi Germania şi pentru a le schimba părerea”, a dat asigurări ambasadorul ungar. Aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen va fi amânată faţă de data stabilită, 31 martie 2011, a declarat ministrul ungar de interne Sandor Pinter, a cărui ţară a preluat la 1 ianuarie preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene, potrivit agenţiei germane de presă DPA.
DESPRE RESPONSABILITATE
"Politicienii sunt ipocriţi în indignarea lor în legătură cu MCV-ul"
Solicitarea Franţei şi Germaniei privind amânarea aderării României şi Bulgariei la Schengen a declanşat ample dezbateri la Bucureşti şi chiar solicitări privind demisia responsabililor.
Miercuri seară, ministrul de externe Teodor Baconschi a declarat la TVR că este dispus să demisioneze dacă premierul îi cere acest lucru. El a precizat însă că a gestionat tot ce ţinea de implementarea aquis-ului Schengen şi că nu are, ca minister, "nicio legătură cu MCV-ul". "Există o coresponsabilitate a întregii societăţi româneşti faţă de întârzierea termenului de acces la Schengen", a adăugat Baconschi.
Chiar dacă vicele PDL Sorin Frunzăverde cerea demiterea ministrului de extene în cazul unui eşec privind aderarea la Schengen, la vârful partidului această variantă nu este luată în calcul, cel puţin pentru moment. Liderii democrat-liberali susţin că o astfel de mutare depinde exclusiv de preşedintele Traian Băsescu, care deţine "exclusivitate" când vine vorba de şefia Externelor.
Cine este responsabil?
Cristian Ghinea, director al Centrului Român pentru Politici Europene (CRPE), think-tank cu sediul la Bucureşti, crede că, din punct de vedere tehnic, atât Ministerul de Externe, cât şi cel de Interne şi-au făcut treaba.
"Decizia este politică şi trebuie să ne uităm de ce au legat-o Franţa şi Germania. De corupţie în special. Atunci, responsabilitateatrebuiecăutatălainstituţiile criticate în raportul MCV. Iar acolo e clar: parlamentul prin blocarea dosarelor, CSM pentru nefuncţionarea inspecţiei judiciare, judecătorii români care dau sentinţe foarte blânde în cazuri de corupţie", explică Ghinea, pentru EVZ.
"La modul general, şi preşedintele Băsescu trebuie făcut responsabil, dar dacă ne amintim că de-a lungul anilor a făcut apeluri în privinţa justiţiei, cred că ar fi nedrept să-l scoatem pe el vinovat", adaugă el.
Ghinea crede că "politicienii sunt ipocriţi în indignarea lor în legătură cu corupţia şi MCV-ul".
"De ani de zile se tot vehicula în ţară că MCV-ul există, dar nu ne mai poate aduce sancţiuni. Prin urmare, spuneau UE ceva de genul: asta e, nu mai aveţi ce să ne faceţi. Până la urmă, o logică de genul ăsta îţi explodează în faţă. Nu înţeleg de ce sunt aşa de indignaţi şi revoltaţi. Chiar dacă e nedrept, era de aşteptat", spune directorul CRPE, cu referire la condiţionarea aderării României de progresele din justiţie.