Ambasadorul SUA, Mark Gitenstein: Guvernarea din 2009 a fost suficient de înţeleaptă pentru a cere sprijinul FMI şi UE

Ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, a vorbit, azi, la închierea proiectului "Statul de drept, rolul juriştilor şi viitorul României" despre tranziţia din ţara naostră, democraţie şi economie.

Ambasadorul american a subliniat, într-un discurs susţinut în faţa tinerilor jurişti, printre ultimele pe care diplomatul le susţine în timpul mandatului său în România, că vrea să-i convingă de două lucruri: că rămân multe lucruri de făcut în România, deşi s-au realizat progrese extraordinare în tranziţie, inclusiv vara aceasta; şi că   în calitate de tineri jurişti, au şansa unică, de fapt responsabilitatea, de a juca un rol cheie în încheierea acelei tranziţii. "Primii 10 ani de la Revoluţie au fost dificili pentru România. O elită a luat fiinţă din cenuşa anului 1989. Ea a ajuns să domine sectoare ample ale economiei, mass-mediei şi clasei politice. Era o elită care, în prea multe cazuri, avea legături cu fostul regim comunist şi chiar cu Securitatea. Tocmai de aceea şi acum mulţi români se tem să o înfrunte", explică ambasadorul.

El a vorbit şi despre democratizarea pieţei româneşti, care nu a fost rapidă. "Doar cei din vârf au obţinut câştiguri mari. Venitul mediu a scăzut în deceniul următor anului 1990, revenind la nivelul din 1989 abia spre anul 2000. Însă odată cu pregătirea pentru şi aderarea României la NATO în 2004 şi la UE în 2007, s-a început efectuarea de reforme fundamentale în domeniile juridic şi economic. Au început să se facă investiţii străine directe masive în România - în valoare de 3.000 de dolari pentru fiecare bărbat, femeie şi copil din România, în perioada 2000-2006. PIB-ul pe cap de locuitor a crescut de mai bine de două ori între 2005 şi 2008. În 2008, România era economia cu PIB-ul cu cea mai mare creştere din Europa", a spus Gitenstein.

El s-a referit, apoi, la "montagne russe-ul economiei", care urcase rapid - înregistrând o creştere de peste 7% în 2008 - şi s-a prăbuşit la fel de repede, în 2009, odată cu începerea recesiunii mondiale - scăzând brusc cu aproape 7% şi anulând creşterile anterioare. "Din fericire, guvernarea din 2009 a fost suficient de înţeleaptă pentru a cere sprijin de la FMI, Banca Mondială şi UE. Însă împrumutul de douăzeci de miliarde de euro a adus cu sine condiţii şi monitorizare de către FMI; acestea au inclus reducerea aparatului administrativ şi privatizarea companiilor de stat care irosesc capitalul energetic al ţării. Totodată, inovatorul program de monitorizare al UE, Mecanismul de Cooperare şi Verificare sau MCV, care fusese una dintre condiţiile pentru aderarea la UE, cerea României să adopte reforme ale sistemului juridic, să lupte împotriva corupţiei şi să îmbunătăţească actul de justiţie.  Acest plan general de reformă (condiţiile FMI şi MCV) a început să genereze rezultate pozitive, grăbind tranziţia de la comunism", consideră ambasadorul. În opinia sa, guvernarea precedentă merită recunoaştere pentru negocierea şi acceptarea acestui plan, iar guvernarea actuală merită recunoaştere pentru adoptarea sa. Mark Gitenstein a amintit inclusiv de Fondul Proprietatea. "Guvernarea precedentă a adus un administrator financiar străin, Franklin Templeton, pentru a administra Fondul Proprietatea, în valoare de circa 4 miliarde de euro, înfiinţat pentru despăgubirea victimelor confiscărilor ilegale de proprietăţi din perioada comunistă şi cea a Holocaustului. Fondul Proprietatea este totodată cea mai mare listare individuală de pe piaţa românească de capital ŞI acţionar minoritar al multora dintre companiile de stat româneşti. În această calitate a jucat un rol vital în consolidarea pieţei de capital locale şi în reforma companiilor de stat. Fondul a impus asigurarea transparenţei registrelor acestor companii. A evidenţiat aşa-numitele "contracte cu băieţii deştepţi" de la Hidroelectrica. L-a ajutat pe fostul ministru al Justiţiei să elaboreze un cod de guvernare corporatistă progresist. Acum, acţionarii români au puterea de a-i determina pe conducătorii companiilor să acţioneze în mod profesionist şi să protejeze interesele acţionarilor", a spus ambasadorul. Unii analişti declară că România ar putea redeveni centrul energetic al Europei, remarcă diplomatul american, DACĂ naţiunea ar putea atrage cele 10 miliarde de dolari necesare pentru modernizarea infrastructurii energetice şi pentru construcţia de noi centrale electrice. "Dar aceste active sunt controlate de companiile de stat şi (adesea) administrate de persoane alese mai degrabă pentru legăturile lor politice decât pentru competenţa profesională. De regulă, companiile de stat generează mai multe datorii decât profit şi, în prea multe cazuri, sunt pline de corupţie. Nici un investitor competent nu îşi va încredinţa capitalul acestora". În final, Mark Gitenstein vorbeşte despre 4 motive pentru a rămâne optimişti, în ciuda problemelor economice şi de altă natură. "În primul rând, România încearcă să realizeze în 20 de ani ceea ce i-a luat Americii peste 100 de ani să realizeze. La 100 de ani după adoptarea Constituţiei din 1789, în aşa-numita "epocă de aur", la sfârşitul anilor 1890, America era dominată de afacerişti fără scupule. Aceştia deţineau căile ferate, producţia de oţel, energie şi alimente şi controlau 65% din economia americană. Ei controlau presa, ei controlau partidele politice şi ei făceau tot posibilul pentru a menţine acea stare de fapt. Concentrarea veniturilor spre cei bogaţi părea a fi o situaţie de neschimbat, iar venitul mediu stagna. Corupţia era în floare. Elita aflată la putere se opunea schimbării şi amâna reforma. Aşa arătau Statele Unite ale Americii în anii 1890. Aţi văzut acest tipar altundeva recent? Scenariul este binecunoscut.

Stațiunea cunoscută de romani și regii Ungariei, acum uitată

Cod galben de ploi, vânt puternic, lapoviță și ninsori, în România

A venit apoi preşedintele Teddy Roosevelt şi mişcarea de reformă a Americii, în primele decenii ale secolului XX, care au introdus legislaţie antitrust, reforme ale campaniilor electorale şi alte reglementări privind guvernarea, inclusiv alegerea directă a senatorilor americani. În 1920 femeile au câştigat dreptul de a vota. S-a început descentralizarea puterii. Venitul mediu a început să crească. Pe scurt, am creat tipul de instituţii care oferă putere cetăţenilor şi au fost descrise în cartea "De ce eşuează naţiunile", iar America a început să fie invidiată de întreaga lume.

Al doilea motiv de a fi optimişti: planul expus de către condiţiile FMI, MCV şi alte reforme adoptate în ultimii ani au început să reorienteze vârful piramidei economiei româneşti. Pentru a schimba lucrurile, România trebuie să finalizeze aceste reforme şi trebuie să rămână deschisă la idei noi precum planul amplu prezentat de Camera Americană de Comerţ din Bucureşti săptămâna trecută, plan menit să crească competitivitatea României. Într-un discurs susţinut în Parlament în februarie 2012, pe când făcea parte din opoziţie, actualul prim ministru a prezentat 15 puncte referitoare la reforma sistemului de guvernare, care demonstrează susţinerea multipartită a unor proiecte vitale precum MCV, consolidarea DNA şi a Agenţiei Naţionale pentru Integritate. Prim-ministrul s-a angajat să meargă chiar mai departe. De exemplu, a propus introducerea administrării private a companiilor de stat şi contestarea "contractelor cu băieţii deştepţi". Sub conducerea prim-ministrului, noua guvernare a făcut paşi în direcţia îndeplinirii acestor angajamente.

În al treilea rând, aşa cum arată cel mai recent raport MCV, s-au înregistrat progrese reale, măsurabile, în lupta împotriva corupţiei. DNA, Procurorul General şi ANI anchetează neîntrerupt acuzaţii de corupţie. Consiliul Superior al Magistraturii subliniază necesitatea responsabilităţii ce vine odată cu independenţa judiciară. Iar instanţele, în frunte cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, demonstrează din ce în ce mai mult curaj de a rezista presiunilor politice şi de a-i trage la răspundere pe cei care fură bogăţia poporului. Drept urmare, în ultimii 2 ani, au fost condamnate pentru corupţie mai multe persoane decât în cei cinci ani anteriori la un loc; printre condamnaţi s-au numărat un fost prim-ministru, un fost ministru şi un fost judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În al patrulea rând, după toată instabilitatea politică şi economică din această vară, care, trebuie să recunosc, a scos la lumină emoţii puternice de toate părţile, în cele din urmă statul de drept a triumfat. Referendumul s-a desfăşurat în conformitate cu deciziile Curţii Constituţionale, iar cei de la putere au aceptat rezultatul, cu toate că acesta era contrar obiectivelor sale politice. Adevăratul test pentru o republică este respectarea legii de către cei aflaţi la putere şi în momentele dificile, nu doar în cele uşoare, şi mai ales atunci când nu corespunde cu interesele lor.