Filmul care a însoţit anunţul privind donaţia ”modestă” a ambasadorului Rusiei la Bucureşti pentru sculptura Cuminţenia Pământului a lui Brâncuşi, care face obiectul unei subscripţii publice organizate de Guvernul României, este făcut de români. Acest amănunt a fost făcut public chiar de ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, Valeri Kuzmin.
„Nu ar trebui să luaţi acest film drept o declaraţie oficială semnată şi parafată a Rusiei. A fost... Vă pot dezvălui un secret: i-am rugat pe prietenii noştri din România să pregătească o contrainterpretare, dacă vreţi să o numim aşa (la campania Cuminţenia Pământului – n.r.). Nu vă spun că aceasta este o interpretare perfectă a istoriei. Aceasta este o interpretare a prietenilor noştri din România drept una pozitivă. Repet, nu este o poziţie formală a Rusiei, nu este poziţia unui sinod istoric, a unei comisii comune, este opinia mea”, a explicat Valeri Kuzmin într-un interviu pentru digi24, care poate fi urmărit integral sâmbătă, începând cu ora 22:30, la Paşaport Diplomatic.
Decretele privind rechemarea lui Oleg Malghinov și numirea lui Kuzmin în fruntea Ambasadei Rusiei la Bucureşti au fost semnate de Vladimir Putin la 7 iunie 2016.
Născut la 24 iunie 1953 la Moscova, Kuzmin este diplomat de carieră. A absolvit Institutul de Relații Internaționale din Moscova MGIMO și activează în cadrul Ministerului de Externe al Rusiei din 1975. Între 2007 și 2012, Kuzmin a deținut funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al Rusiei în Republica Moldova. Diplomatul rus vorbește fluent limbile engleză, franceză și arabă.
Numirea lui Valeri Kuzmin la conducerea misiunii diplomatice ruse în România a intervenit pe fondul tensionat al activării bazei antirachetă de la Deveselu și al crizei din relațiile Rusiei cu NATO și UE, ca urmare a rolului Moscovei în conflictul din Ucraina, relata Agerpres, la vremea numirii lui Kuzmin.
Finalul mandatului lui Valeri Kuzmin în Republica Moldova a fost marcat de un incident, amintește presa de peste Prut. În ianuarie 2012, zeci de manifestanți au pichetat ambasada Rusiei din Chișinău cerând retragerea forței ruse din Transnistria, pe care o calificau drept 'forță de ocupație' și expulzarea ambasadorului Valeri Kuzmin de pe teritoriul republicii.
Nemulțumirea fusese provocată de o declarație făcută de diplomatul rus, care afirmase că tânărul moldovean Vadim Pisari — împușcat mortal de un soldat rus în zona de securitate cu Transnistria după ce a refuzat să oprească mașina pe care o conducea — era în stare de ebrietate. Expertiza medico-legală a infirmat declarațiile ambasadorului Kuzmin, amintește portalul Unimedia.
Ambasadorul Rusiei a fost chemat atunci la MAE al Republicii Moldova, autoritățile de la Chișinău insistând asupra schimbării formatului de menținere a păcii în stânga Nistrului și înlocuirea trupelor ruse cu o misiunea civilă. Kuzmin a spus atunci că este prea devreme să se vorbească despre o schimbare a formatului de menținere a păcii pentru că reglementarea transnistreană este un proces prea complicat și de lungă durată. De atunci, situația nu s-a schimbat în ceea ce privește reglementarea diferendului din stânga Nistrului.