Ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, declară că art. 44 din Constituţia României, şi anume "caracterul licit al dobândirii averii se prezumă", reprezintă "o problemă" pe care o avem. Citiţi aici amănunte despre legislaţia din SUA şi cum i-a fost confiscată averea celebrului Al Capone.
Mark Gitenstein consideră că România ar trebui să-şi modifice legislaţia, în sensul introducerii posibilităţii de confiscare a averilor nejustificabile.
Ambasadorul precizează că a militat personal la introducerea prevederilor de acest gen în SUA, între 1982 şi 1984, pe vremea când lucra cu tânărul, pe atunci, senator Joe Bidden, actual vicepreşedinte al Statelor Unite. "Este o problemă pe care clar o aveţi, menţiunea din Constituţie că averea este licită. Constituţia şi Drepturile Omului nu sunt licenţe pentru a fura. Statele Unite lucrează cu Ministerul Justiţiei, ajutând cu experţi cu experienţă în acest domeniu, care acordă consultanţă", a declarat Mark Gitenstein, astăzi, cu ocazia dezbaterii "Confiscarea în România şi bunele practice la nivel Internaţional", organizate de Societatea Academică Română (SAR).
Trei tipuri de confiscare în SUA
Ambasadorul Gitenstein a prezentat legislația din SUA, unde există trei tipuri de confiscare: preventivă (adică înghețarea bunurilor în momentul descoperirii unei infracțiuni, astfel încât acestea să nu poată fi înstrăinate iar prejudicial să nu mai poată fi recuperat), în cazul depistării faptului că averea provine din comiterea unei infracțiuni (nu există nicio limită, pot fi confiscate și sume mai mari decât cele despre care s-a dovedit că au fost dobândite prin săvârșirea faptei respective, dacă ele nu pot fi justificate) și civilă (atunci când nu se poate proba, concret, comiterea unei fapte penale, dar banii nu pot fi justificați.
Al Capone și indisponibilizarea averii sale
Ca o paralelă, Mark Gitenstein amintește de faptul că celebrul Al Capone nu a fost, niciodată, condamnat penal, căci autoritățile nu au reușit să strângă probe suficiente, dar că bunurile sale au fost confiscate. “Chiar ieri am verificat ce sumă s-a acumulat în fondul special în care sunt strânse averile confiscate. Erau în jur de patru miliarde de dolari. Cea mai mare sumă confiscată vreodată în SUA a fost de 150 de miliarde de dolari”.
Legislație și mai aspră în Marea Britanie
Consilierul politic al Ambasadei Marii Britanii la București, Peter Thomas, a declarat că legislația din țara sa, introdusă în 2002, este și mai aspră decât cea din SUA. Astfel, Poliția poate dispune confiscarea oricărei sume mai mari de 1.000 de lire sterline și a oricărui bun a cărui valoare depășește această limită, dacă persoana oprită pe stradă, pentru un banal control de rutină, nu le poate justifica. Este, apoi, “dreptul” și nu obligația persoanei respective de a contesta confiscarea în instanță, dar, “mulți nici măcar nu mai solicită recuperarea, dovadă că proveniența era, într-adevăr, ilicită”.
Autoritățile britanice au, de asemenea, dreptul de a îngheța toată averea unei persoane, fără a exista vreo limită în bani, chiar de la debutul unei anchete penale. Dacă persoana nu este acuzată sau condamnată penal, din cauza unor probe insuficiente, autoritățile pot solicita, în civil, confiscarea bunurilor dobândite în ultimii 12 ani, dacă acestea nu pot fi justificate. Dacă nici acțiunea în civil nu are succes, atunci se aplică procedura taxare, adică impozitarea averii nejustificabile, dobândite în ultimii 20 de ani. Marea Britanie a reușit, astfel, să confiște 150 de milioane de lire sterline, în 2010. În Franța până și un telefon mobil trebuie justificat Magistratul Frederic Teillet din cadrul Ambasadei Franței la București spune că și în țara sa bunurile, fie ele insignifiante, precum un telefon mobil, trebuie justificate, altfel sunt confiscate de autorități.
Magistratul Teillet dezvăluie că Franța a adoptat “definiții largi și vaste în legea penală, astfel încât acestea să acopere cât mai multe fapte”. În paralel, francezii au înființat două agenții, una care să se ocupe de identificarea bunurilor unei persoane cercetate penal, iar alta de gestiunea și colectarea acestora, încă de la debutul anchetei.
“Mulți infractori acceptă să stea la închisoare știind că, la ieșire, îi așteaptă adevărate averi. Date fiind sumele foarte mari, dar și dimensiunea internațională a infracțiunilor de spălare de bani, s-a preferat un sistem în care să se pună accent pe confiscarea banilor și nu neapărat pe condamnarea la închisoare a persoanelor”, a declarat Frederic Teillet.
Acesta a adăugat că, în țara sa, primează indisponibilizarea sumelor de bani, fie că acestea reprezintă produsul sau instrumental folosit pentru comiterea de infracțiuni. Spre exemplu, autoritățile franceze confiscă și bunurile folosite la încălcarea legii, cum ar fi autoturismele folosite pentru transportarea de droguri sau arme și banii pentru cumpărarea produselor ilegale.
Legea care incriminează spălarea banilor în Franța merge atât de departe încât sunt confiscate și bunurile persoanelor care ajută, fie și prin tăinuire, la ascunderea provenienței reale a averilor ilicite. Confiscarea este extinsă și la rudele infractorilor, dacă aceștia le transferă diverse sume, provenite din încălcarea legii. “Este nevoie și de o reformă de ordin cultural: drepturile omului trebuie apărate, dar în măsura în care nu reprezintă paravan pentru comiterea de infracțiuni”, conchide magistratul Frederic Teillet.
La dezbatere au mai participat reprezentanţi ai Marii Britanii şi Franţei, dar şi şeful Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Sorin Blejnar, secretarul general al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Horia Georgescu, fostul ministru al Justiţiei, Monica Macovei.
Evenimentul a fost organizat în contextul iniţiativei de revizuire a Constituţiei, ce aparţine Preşedinţiei României. CITIŢI ŞI:
- România, ţara în care doar 11 cetăţeni au averi nejustificabile!
- Constituţia după Băsescu: UE aşteaptă din 2007 să confiscăm averile ilicite
- CONSTITUŢIA DUPĂ BĂSESCU: Averile ilicite vor putea fi confiscate