Relansarea relaţiilor turco-israeliene implică mai multe condiţii, declară ambasadoarea Turciei pentru EVZ.

Ambasadoarea Turciei în România, Ayşe Sinirlioglu, a prezentat, într-un interviu acordat EVZ, versiunea Ankarei privind incidentul din Marea Mediterană în care a fost implicată "Flota Libertăţii".

Trupele de elită ale marinei israeliene au luat cu asalt, pe 31 mai, cele şase nave ale convoiului umanitar care se îndrepta spre Fâşia Gaza, ucigând nouă pasageri, toţi cetăţeni turci. Declaraţiile diplomatului turc vin în replică la interviul acordat de ambasadorul israelian la Bucureşti, David Oren, la câteva zile după incident.

EVZ: Care este poziţia oficială a Turciei faţă de ceea ce s-a întâmplat în urmă cu trei săptămâni? Ayşe Sinirlioglu: Vrem să prezentăm adevăratele fapte care s-au petrecut în acea zi. În primul rând, nu a fost vorba despre o iniţiativă sprijinită de guvernul turc, ci una aparţinând mai multor ONG-uri internaţionale. Scopul acesteia a fost transportarea de ajutor umanitor populaţiei din Fâşia Gaza.

Flotila a fost atacată la 133 de kilometri de coastele israeliene, ceea ce reprezintă o încălcare flagrantă a legislaţiei internaţionale. Vreau să subliniez că toate acele vase din convoiul umanitar au fost inspectate de autorităţile vamale turce, iar la bordul navelor nu se afla armament, ci doar ajutor umanitar - materiale de construcţie, alimente, îmbrăcăminte şi jucării pentru copii.

Trebuie să amintim că un vas străin poate fi interceptat în apele internaţionale doar dacă este implicat în acţiuni de piraterie, trafic de persoane, dacă la bordul său se află o staţie radio-pirat sau dacă navighează fără pavilion. Cele şase nave nu se aflau în niciuna din aceste situaţii.

Nici o ţară nu se află deasupra legilor internaţionale. Comunitatea internaţională nu poate aplica standarde duble, dacă închide ochii la acest incident atunci nu mai poate invoca legislaţia internaţională pentru un incident similar. Este nevoie de o atitudine principială astfel încât reacţia comunităţii internaţionale este şi un test de credibilitate.

Israelul a comis un delict sancţionabil de legislaţia internaţională şi o crimă împotriva unor civili nevinovaţi, fapte care intră sub jurisdicţie internaţională. În final, aceasta nu este o alegere între Israel şi Turcia, ci între bine şi rău, între legal şi ilegal. Relaţiile istorice strânse dintre Israel şi Turcia nu ne împiedică însă să ne revoltăm când acte de nedreptate se petrec, chiar dacă acestea sunt comise de o ţară prietenă.

Fâşia Gaza - o "închisoare în aer liber"

De ce nu au acceptat ONG-urile care au organizat convoiul umanitar să predea bunurile autorităţilor israeliene pentru in specţie, aşa cum statul evreu a şi sugerat? Incidentul s-a produs în apele internaţionale, nimeni nu ştie care era intenţia ONG-urilor, poate aveau de gând să transfere ajutorul fie autorităţilor portuare din Israel, fie celor din Egipt. Israelul a acţionat doar în baza unei supoziţii că la bord s-ar afla arme, ceea ce nu era cazul.

Israelul susţine că la bordul navei "Mavi Marmara" erau prezenţi militanţi ai unei grupări islamiste turce, IHH, care s-ar afla pe lista CIA a organizaţiilor teroriste. Ne puteţi confirma aceste informaţii? Mai întâi de toate, IHH este o organizaţie neguvernamentală turcă înregistrată la Naţiunile Unite. Este o organizaţie activă la nivel mondial, fiind implicată recent şi în ajutorarea populaţiei din Haiti.

Nu cunosc lista CIA a organizaţiilor teroriste, dar dacă ambasadorul israelian (David Oren - n.r.) deţine o copie, ar trebui să o pună la dispoziţie presei şi a comunităţii internaţionale pentru a vedea dacă IHH este sau nu trecută acolo. În calitate de diplomat, când spui ceva trebuie să şi dovedeşti.

Când aceste ONG-uri au decis să transporte ajutorul în Fâşia Gaza, bunurile de la bordul celor şase nave au fost inspectate de autorităţile vamale turce, iar pasagerii au trecut printr-un control de securitate foarte strâns. Sunt sigură că, dacă aceste persoane ar fi fost acuzate de acte teroriste, Turcia ar fi fost prima care ar fi reacţionat.

Ce a făcut Turcia până acum pentru a determina ridicarea blocadei impuse Fâşiei Gaza? Premierul turc şi alţi oficiali de rang înalt au folosit orice ocazie pentru a denunţa ilegalitatea acestei blocade. Cum poate cineva justifica pedepsirea colectivă a 1,5 milioane de oameni care trăiesc în această închisoare în aer liber?

Blocada nu afectează doar securitatea şi stabilitatea regiunii, ci şi statul evreu însuşi. Cum se poate cineva aştepta ca tinerii care trăiesc aici să nu aibă sentimentele ostile puternice faţă de Israel, în condiţiile în care, de exemplu, şcolile au fost distruse în timpul ofensivei din Fâşia Gaza (decembrie 2008-ianuarie 2009).

Ca ţară care a avut până în prezent probleme cu mişcarea separatistă kurdă, înţelegeţi sau acceptaţi argumentul invocat de Israel privind nevoia sa de securitate? Am spus-o mereu, securitatea Israelului este foarte importantă pentru Turcia, poziţia noastră a fost mereu clară în acest sens. Am susţinut mereu soluţia două state pentru două popoare, care să convieţuiască în pace şi securitate, inclusiv securitatea Israelului.

Presa occidentală a scris recent că tensiunile cu statul evreu sunt un indiciu clar al reorientării Turciei către Est, dezamăgită de Occident. Există vreo legătură între aceste două aspecte? Absolut niciuna. O astfel de afirmaţie este total nefondată. Doar pentru că Turcia vrea să joace un rol covârşitor în soluţionarea conflictelor din Orientul Mijlociu nu poţi să-i pui sub semnul întrebării orientarea geopolitică.

Iar stabilirea acesteia pe baza criteriului religios este, de asemenea, fără fundament. Bineînţeles că suntem foarte activi în regiune. De ce? Pentru că avem graniţă cu Iran, Irak şi Siria şi pentru că aparţinem acestei regiuni. Iar politica noastră externă are la bază principiul "zero conflicte".

133 de kilometri de ţărmul statului evreu este distanţa la care navele turceşti au fost interceptate de marina israeliană, susţine partea turcă

RECONCILIERE CONDIŢIONATĂ

Ce aşteaptă Turcia de la statul evreu În ce condiţii pot fi relansate relaţiile turco-israeliene? Preşedintele turc, Abdullah Gül, a spus-o răspicat că acestea nu vor mai fi niciodată aşa cum au fost înainte. Turcia vrea să ştie ce s-a întâmplat, de ce s-a întâmplat şi cine este responsabil pentru moartea celor nouă activişti pentru pace. Vrem o anchetă internaţională promptă, independentă, imparţială, credibilă şi transparentă.

În plus, Israelul trebuie să prezinte scuze şi să ofere despăgubiri familiilor celor care au fost ucişi şi răniţi în atac. Anunţul făcut de Israel privind înfiinţarea unei comisii, formată din cetăţeni israelieni şi doi observatori străini, pentru a investiga incidentul, nu răspunde cererilor formulate de Turcia sau aşteptărilor comunităţii internaţionale.

Vreau să fac o analogie: avem o infracţiune şi avem un suspect care pretinde că nu vrea o instanţă independentă să îi judece cazul, ci vrea să-şi stabilească singur verdictul. Asta pentru că Israelul nu are autoritatea de a mandata o comisie naţională să investigheze un delict produs în apele internaţionale, deoarece statul evreu nu are niciun fel de jurisdicţie asupra acestor nave, doar Turcia o are pentru că navele circulau sub pavilionul său.

Incidentul a lăsat urme adânci în conştiinţa poporului turc care a reacţionat unanim. Bineînţeles, incidentul va lăsa cicatrici vizibile în relaţiile bilaterale. Depinde de Israel dacă poate răspunde aşteptărilor noastre în ceea ce priveşte aceste incident.

Nu avem niciun fel de resentiment care vizează poporul evreu, ci doar politica guvernului israelian, vrem să evidenţiem acest lucru.

"Israelul este precum un suspect care nu acceptă o anchetă independentă, ci vrea să-şi stabilească singur verdictul.“ AYŞE SINIRLIOGLU, ambasadoarea Turciei la Bucureşti