Recapitulând puțin, la alegerile din 1990 familia mea a votat cu PNL și PNȚCD. În 1992, 1996 și 2000 am votat CDR format din PNȚCD, PNL și alte formațiuni mici. În 2004 am votat Alianța D.A. PNL-PD. În 2007, 2009, 2012, 2014 am votat PDL, respectiv PDL-PNL pentru prezidențiale. Cred că am rezonat și rezonez în continuare cu același electorat, care este undeva la 30% din opțiunile românilor. Un electorat care nu a pus ștampila niciodată pe PSD. De fapt acțiunea celor implicați în politică o împart între cei care au fost sau nu au fost cu PSD. Sigur că pentru unii nu e în regulă să gândești în termenii aceștia însă există o sumă mare de motive pentru care mulți dintre noi nu votează PSD în nici un fel de situație.

PSD are același electorat din 1990 format în special din persoane în vârstă, din mediul rural, din sudul și estul României, cei săraci dar și cei bogați. Ambele categorii au avut nevoie de stat. La acest electorat s-au alăturat mai recent o parte din funcționarii statului, profesori și o bună parte din tinerii sub 30 de ani. Majoritatea acestor tineri nu cunosc istoria PSD și sunt o masă de manevră destul de mare. Ei sunt interesați să li se rezolve un post bine plătit. Rezultatele PSD sunt în mare la fel din 1990, doar prezența la vot modifică procentul de aproximativ 33%. Probabil vom avea un rezultat final de aproximativ 40% al PSD. Poate chiar mai mare.

Pentru mulți, pentru mine, PNL este marea dezamăgire a acestor alegeri. După succesul extraordinar din 2014, partidul a intrat pe o pantă descendentă. Cred că nu a existat zi în calendar în care PNL să nu fi pierdut voturi. Orice demers normal, predictibil și corect politic a fost omorât la toate nivelele. Modelul Tase, Mișu Voicu și alte nulități au făcut legea în partid. Astăzi fuziunea PDL cu PNL este un eșec pe toate liniile. Cele două partide însumau în 2008 peste 50% din opțiunile electoratului. Astăzi marele PNL este undeva la jumătatea acestui procent. Dacă mă întrebați cât ar fi obținut PDL singur la aceste alegeri, aș spune că ar fi luat cât o să ia marele PNL astăzi. PDL a fost pedepsit aspru la alegerile din 2012, când a obținut aproximativ 16%. Mai jos n-ar fi coborât, iar cu organizarea bună bine știută, ar fi avut un scor bun, cu toate că și astăzi, adversarii folosesc retorica din 2012, fiindcă mai prinde la public. Atunci mesajul tăierilor a fost devastator. Sunt unul care a simțit pe propria piele acest lucru. Sigur că scorul de 24% pe care eu l-am obținut într-un colegiu colorat în proporție de 100% USL, format din 15 localități, a fost unul excepțional (ceilalți candidați ai PDL care au candidat în colegii conduse de primari ai USL nu au depășit 12%) însă tot ceea ce s-a câștigat cu mare greutate a fost dus în derizoriu ulterior de anonimii partidului. Cu toate că fostul PDL a contribuit decisiv la câștigarea alegerilor prezidențiale din 2014, el a dispărut. Din nefericire nu numai cu numele. Au dispărut și oamenii. Dintre lideri, doar primarii marilor orașe mai contează în noul partid, dar aceștia sunt în continuare legați sentimental de Traian Băsescu. Singurul partid care a învins PSD după 1990 a dispărut, iar odată cu el a dispărut și entuziasmul inegalabil al pedeliștilor din perioada 2004-2012. PNL a intrat în alegeri răvășit. Campania electorală a arătat un partid nepregătit (până astăzi la închiderea urnelor, nimeni nu a văzut programul de guvernare al PNL), reprezentanții acestora în media, la posturile de știri au avut prestații slabe și foarte slabe. Nu cred că 1% din cei care au votat știu cine sunt persoanele care au vorbit în numele PNL în această campanie. Vorbim de domnii Cîțu, Isar și alți noi membri care nu au convins pe nimeni că PNL merită votat. Pagina de Facebook a PNL la această oră poartă doar mesajele lui Iohannis, Cioloș. Partidul nu mai are lideri. Singurul lider cu greutate este Emil Boc.

PMP a avut cea mai bună campanie. Traian Băsescu, spre deosebire de PSD și PNL a avut un mesaj clar de dreapta și nu s-a ferit să spună că anumite contribuții la sănătate sunt mici în raport cu necesarul de bani pentru serviciile medicale. A abordat și alte subiecte care nu sunt deloc electorale, cum ar fi reorganizarea teritorială, a vorbit deschis de unirea cu Moldova. A fost consistent la emisiuni și un lucru pe care l-am apreciat este că nu a mers nici acum la televiziunile lui Voiculescu spre deosebire de doamna Gorghiu care a făcut vechime în studioul Antenei 3.   

ALDE a încercat să recupereze electoratul pierdut de PNL, a insistat pe campania tradițională. Ținând cont că au un activ important de parlamentari, primari, consilieri și oameni în 20000 de secții de votare,  foarte probabil vor obține scorul necesar intrării în Parlament. Cu 20 de voturi pe secție se face 5% la general.

Foarte probabil ALDE va face parte din majoritatea guvernamentală ceea ce va înlesni o fuziune cu PNL. Pe lângă asta, nu peste multă vreme, o bună parte din foștii pedeliști se vor regăsi  în partidul condus de Traian Băsescu. Cu alte cuvinte se vor reface și PNL și PDL.

USR s-a concentrat pe electoratul informat. Poate calculele lor sunt bune. Cei 60% din cetățeni care poate nu au auzit de ei, probabil că oricum nu ar fi votat USR. Însă din teren, reușind să cunosc câteva organizații din Transilvania, pot spune că mulți candidați nu au ce căuta în politică. Am întâlnit candidați aflați pe primele poziții fără a avea un minim de cunoștințe în domeniu, care și-au alocat câteva ore de campanie și au postat pe facebook ce a spus doamna Clotilde. Totodată am cunoscut și candidați de excepție la Cluj, Sălaj, Sibiu sau Bihor.

Cu excepția UDMR nu cred că vreun partid mai intră în Parlament, deși nu ar fi exclus ca PSD să fi pregătit câteva voturi pe secții pentru PRU. Au consilieri locali în toate comunele României și sondaje exacte. 5% înseamnă aproape 30 de parlamentari, numai buni pentru a rotunji o majoritate parlamentară.

Cel mai mare regret pe care îl am este absența PNȚCD în aceste alegeri. Aș fi votat cu ei. România are nevoie mai mult decât oricând de un partid creștin-democrat autentic care să promoveze deschis valorile tradițional-conservatoare creștin-democrate. Ardelenii nu sunt nici liberali, nici social-democrați. N-au fost nici în perioada interbelică, nici în anii 90, nu sunt nici astăzi.  

Astăzi sunt primele alegeri în care susținătorii dreptei nu au mers entuziaști la vot. Acel electorat de care vorbeam, de data aceasta a fost divizat. Mulți am votat PNL, USR, PMP, ALDE, însă fără entuziasm. Fără a fi convinși de partidul pe care pun ștampila, de aici și slaba prezență la vot. Singurul prognostic pe care îl fac este acela că PMP va rămâne în afara guvernării. Nu-l vrea nimeni pe Traian Băsescu și nici el nu e interesat să aibă două ministere în guvern. E o strategie bună.  În rest toate combinațiile sunt posibile.

 

 

Te-ar putea interesa și: