Testul Papanicolau arată dacă există celule maligne pe colul uterin.

Un program de screening pentru depistarea leziunilor precanceroase şi canceroase, care să includă testul Papanicolau, ar putea fi o soluţie până la punerea la punct a unui program de vaccinare anticancer coerent şi până la lămurirea mai clară a efectelor secundare. În ţările vest-europene, testele Papanicolau făcute fetelor de 15-16 ani au reuşit să scadă la jumătate mortalitatea prin cancer la vârste tinere.

Testul Papanicolau poate indica prezenţa unor celule canceroase, caz în care este nevoie de alte examinări.

Ritmul testării, după vârstă

Screeningurile anuale pentru identificarea celulelor canceroase ar putea fi o alternativă până la stabilirea unui plan de vaccinare mai puţin controversat. „În lunile decembrie şi ianuarie, Ministerul Sănătăţii ar trebui să convoace o comisie independentă, dar pluridisciplinară, formată din medici infecţionişti, epidemiologi, oncologi şi pediatri pentru a pune la punct o strategie de vaccinare împotriva cancerului de col. Vaccinarea poate deveni o metodă complementară screeningului, dar eu o recomand după vârsta de 12 ani“, afirmă Gheza Molnar, preşedintele Societăţii Române de Epidemiologie.

Testul Papanicolau se poate face la orice vârstă şi poate indica existenţa unor celule canceroase. Femeile sub 35 de ani sau cele care nu au avut niciodată o leziune la nivelul colului ar trebui să facă acest test o dată pe an, iar cele peste 35 de ani precum şi cele care au mai avut leziuni, odată la şase luni.

„Există două tipuri de interpretări ale modificării celulelor: clasificarea Babeş Papanicolau şi Bethesda. Prima clasificare poate observa cinci clase ale modificării celulelor. Clasa a treia indică suspiciunea de cancer, clasa a patra arată existenţa sigură a cancerului de col, dar şi prezenţa unor celule sănătoase pe lângă cele canceroase, iar clasa a cincea indică tot cancerul de col, cu diferenţa că nu mai există şi celule normale, ci doar canceroase“, explică Petre Brătilă, medic ginecolog la Spitalul Euroclinic din Bucureşti. Prin interpretarea Bethesda, medicul poate observa leziuni cu grad scăzut sau leziuni cu grad crescut, adică precanceroase. Testul Papanicolau se poate face în toate cabinetele de ginecologie.

Colposcopia vede leziunile pe col

Femeile care la testul Papanicolau au obţinut clasa a treia de modificări celulare sau la care medicul a observat existenţa unor leziuni cu grad crescut sunt îndrumate să facă o colposcopie. Aceasta este o metodă de vizualizare a colului cu ajutorul unui aparat special. „Colposcopia se face prin tehnici de colorare a colului, de evidenţiere a unor zone din col. Se face o coloraţie cu acid acetic ce îndepărtează stratul proteic de pe col şi lasă să se vadă leziunea. Se pot identifica leziuni specifice virusului HPV“, mai spune Petre Brătilă. Colposcopia se face în 15 minute, iar rezultatul se dă pe loc.

O alternativă la colposcopie este testul Schiller. „Colul se tamponează cu iod, iar medicul poate constata prezenţa leziunii şi conturul ei“, afirmă Lucia Cornea, medic primar obstetrică-ginecologie la Spitalul Universitar Bucureşti. Când imaginile colposcopice indică leziuni premaligne sau când rezultatul testului Schiller este negativ, se recomandă biopsia, singura metodă care poate pune diagnosticul de neoplasm. CAMPANIA ANTICANCER Doar 4% dintre fetiţele din Capitală au fost imunizate

Dintre cele 5.600 de fetiţe de clasa a IV-a din Capitală, doar 200 au făcut vaccinul anticancer. Cel mai mare număr de părinţi care au acceptat ca fetiţele lor să fie vaccinate s-a înregistrat în Sectorul 2 - 47 din 1.000, în timp ce în Sectorul 6, doar 18 din 970 au semnat pentru imunizare. Refuzul părinţilor este explicat de Inspectoratul Şcolar Bucureşti prin lipsa de informare. „Nu am nimic cu asistentele medicale, sigur sunt şi ele pregătite, dar este totuşi o acţiune importantă ce trebuie tratată cu profesionalism. Explicaţiile trebuiau date de doctorii de familie sau de specialitate“, crede Marian Banu, purtătorul de cuvânt al ISMB. Nici în restul ţării situaţia nu diferă. În Cluj, doar 43 de fetiţe din peste 2.800 au fost imunizate. (Andreea Archip)