Alice Voinescu - 140 ani de la naștere. A fost o intelectuală desăvârșită care a luptat pe mai multe fronturi, al științei, supraviețuirii dar și al dragostei.

Alice Voinescu a fost una din marile intelectuale ale României din prima jumătate a secolului XX. S-a dedicat filosofiei dar și memorialisticii.

Alice Voinescu - mehedințeanca menită să stabilească un record național: primul doctorat în Filosofie

Alice Voinescu (la naștere Steriadi ) s-a născut la 10 februarie 1885 în Turnu Severin. Tatăl său Sterie Steriadi era avocat cu doctorat la Paris, iar mama sa, Massinca, descendentă a lui Petrache Poenaru. A fost nepoata lui Constantin Rădulescu Motru.

Ea a  studiat la Facultatea de Litere și Filosofie din București, luându-și licența în Filosofie. În 1909, a mers în Germania, Franța pentru a realiza doctoratul în Filosofie.

A studiat la Leipzig, Marburg, Sorbonna, finalizaând doctoratul în 1913, cu o teză despre Filosofia Kantiană și Școala de la Marburg.

Alice Voinescu între două închisori, căsătoria și închisoarea politică

Alice Voinescu a refuzat să predea în SUA. S-a căsătorit din dragoste fizică în anul 1915 cu avocatul Stelian (Stello) Voinescu. Din păcate, până la moartea lui prematură, în 1940, ea a trăit drama trădării lui în dragoste. Bărbatul o înșela fără remușcări. Venirea regimului comunist i-a adus în 1948, pensionarea forțată. Au urmat  în 1951-1954, 1 an și 7 luni de detenție și domiciliul forțat la Târgu Frumos,

Intelectuala a luptat contra tuturor dictaturilor. A protestat public față de asasinarea lui Nicolae Iorga. Nu a fost de acord cu tezele marxist-leniniste despre „omul nou”.

Și totuși, în 1954, reabilitarea sa s-a făcut la intervenția directă a lui Petru Groza, care fusese primul șef al unui guvern comunist în România începând cu 6 martie 1945.

Memorialista desăvârșită

Alice Voinescu  a devenit în 1922 profesoară la Conservatorul de Artă Dramatică din București. A predat fără întrerupere până în 1942, când au început problemele politice. La sugestia scriitorului francez Roger Martin du Gard a început să țină un jurnal. Jurnalul ei, publicat la 36 ani de la moartea sa în 1997, a fost ținut din 1929 până în ultimul an de viață.

Jurnalul conține atât detalii din viața personală, dură avută cu Stello Voinescu dar și detalii despre personalități de mare anvergură: Iorga, Enescu, Regina Maria.

Alice Voinescu a decedat la 4 iunie 1961, la București.