Revenirea recesiunii în zona euro în acest an nu va afecta foarte mult firmele româneşti şi în niciun caz nu ne vom confrunta cu un val de falimente, aşa cum s-a întâmplat în 2009, afirmă Alexander Milcev, partener în cadrul Departamentului de consultanţă fiscală la Ernst & Young, una dintre cele patru mari companii de consultanţă şi audit. Acesta vorbeşte, într-un interviu acordat EVZ, şi despre nevoile reale ale firmelor şi despre dialogul cu Ministerul de Finanţe.
Evenimentul zilei: Cum percepe mediul de afaceri ultimele modificări fiscale? Alexander Milcev: În mare, modificările nu afectează dramatic mediul de afaceri în afară de anumite segmente, precum băncile cu noile reguli IFRS. Însă, restul sectoarelor, cum ar fi producţia, serviciile non-financiare, sunt afectate mai puţin. Uitându-mă în trecut, modificările nu sunt cu mult mai multe sau mult mai drastice decât se întâmplă an de an. Aşa că mediul de afaceri este, mai în glumă mai în serios, deja destul de imunizat la aceste modificări ale Codului fiscal între Crăciun şi Revelion. Într-un interviu acordat revistei "Capital", fostul ministru al finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, a spus că ar opta mai degrabă pentru creşterea investiţiilor publice şi nu pentru reducerea fiscalităţii. Potrivit acestuia, întregul mediul de afaceri beneficiază de investiţii, pe când o reducere, de exemplu, a impozitului pe profit ar ajuta puţine firme. Cum comentaţi?Nu sunt adeptul reducerii impozitului pe profit, care nu cred că trebuie modificat. Aş alege, probabil, TVA ca prima „victimă” a reducerii, pentru că ar avantaja consumul şi consumatorul de rând. Oricum, în momentul creşterii, s-a promis că va fi o măsură temporară şi, atunci când ne permitem, o să-l reducem înapoi la un nivel mai rezonabil, 19% cum a fost, 20%, 21%, 22%. Probabil că acest lucru nu se va întâmpla în curând, ci nu mai devreme de 3-4 ani. Mai întâi trebuie să iasă Europa din criză, din recesiune, apoi avem noi clasica întârziere de o jumătate de an-un an şi abia atunci ne vom putea permite. Legat de investiţii în sine, ele fac parte din politica macroeconomică ortodoxă. Atunci când există un deficit de investiţii private, statul încearcă să compenseze prin infuzia de capital în economie pentru îmbunătăţirea infrastructurii, deoarece se creează locuri de muncă. Nu este o măsură rea. Problema este echilibrul în care se face chestia asta şi ce câştigi şi ce pierzi. Pentru că, acordând atenţie exclusiv investiţiilor şi nereducând fiscalitatea acolo unde ea doare, pot exista efecte benefice, numai că e foarte greu de văzut dacă puteai să scoţi mai mult din situaţia dată făcând şi investiţii şi reducerea de taxe. Ce aţi alege, pentru a susţine firmele, dintre trei măsuri: reducerea impozitului pe profit, reducerea CAS şi a TVA?Sunt diverşi beneficiari. De reducerea TVA ar beneficia consumatorul de rând persoană fizică, iar de reducerea de CAS ar beneficia mediul de afaceri, angajatorii. Nu cred că neapărat s-ar crea mai multe locuri de muncă, dar ar putea avea impactul de reducere chiar şi uşoară a forţei de muncă la negru şi care nu plăteşte niciun fel de impozit, niciun CAS. De asta avem doar 4,5-5 milioane de angajaţi cu carte de muncă la o populaţie care lucrează de vreo 8-9 milioane, după cum se estimează. Reducerea CAS nu este menită să aducă imediat bani la bugetul de stat sau mai puţini bani, ci să scoată la iveală munca la negru care nu contribuie de niciun fel. Punctaţi, vă rog, trei măsuri esenţiale care chiar ar ajuta firmele.Aş zice una singură: să le lase în pace: să nu modifice legislaţia şi să nu schimbe regulile. Şi acolo unde e cazul, mai ales pentru sectoare de export, să uşureze rambursarea TVA-ului, pentru că banii blocaţi, în condiţiile în care băncile nu sunt mână largă la credite ieftine, sunt o problemă vitală. De aceea, sunt multe firme sănătoase care intră în insolvenţă pentru că statul le este dator. Doar 10% dintre propunerile firmelor s-au transformat în legi Zona euro a intrat deja în recesiune. Ne aşteaptă un nou val de insolvenţe, de falimente, ca în 2009?Sincer, nu cred. Deja suntem în al patrulea an în criză, recesune sau creştere insuficientă. Cel care a fost slab probabil că deja a cedat. Cei care au supravieţuit până acum au trecut şi prin 2011, care a fost un an deloc uşor, şi cred că va trece şi prin 2012. Cei care au rămas în picioare probabil că ştiu ce au de făcut şi s-au adaptat condiţiilor vitrege. Nu cred că vom asista la o explozie. Cât de receptiv este Fiscul în relaţia sa cu mediul de afaceri?Dialog a existat dintotdeauna între mediul de afaceri şi Ministerul de Finanţe, există şi acum. Deschidere există. Ei, desigur, au fişa lor de post şi interesele statului de apărat, aşa că vor face ce cred de cuviinţă. Dar pot să spun că au fost receptivi la anumite idei şi chiar dacă doar 10% din iniţiativele cerute de mediul de afaceri s-au adoptat de-a lungul timpului, e mai bine decât nimic.
Recomandările noastre
