România se pregătește pentru situația de criză inițiind un proiect de lege care va intra la Guvern pentru aprobare. Proiect de lege prevede ca toţi bărbații din România între 18 și 60 de ani să intre în rezerva generală în caz de război. Această situație de criză va fi instituită la propunerea ministrului Apărării, va trebui avizată de premierul în funcție şi va fi introdusă printr-o hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).
Trebuie menționat din start că starea de criză în România nu va avea efecte asupra populației, ci mai degrabă se referă la decizii de securitate şi apărare națională. Structuri ale MApN vor putea trece în subordinea forțelor armate străine staționate pe teritoriul României sau a comandamentelor NATO
Guvernul va face modificări legislative care să permită măsuri rapide în contextul războiului din Ucraina, a anunțat luni ministrul Apărării Naționale, Vasile Dîncu.
Bărbații între 18 şi 60 de ani, în rezerva generală în caz de stare de asediu
Potrivit draftului de act normativ, CSAT poate impune situația de criză, la propunerea ministrului Apărării, iar una dintre prevederi este că rezerva generală în caz de stare de asediu, de mobilizare sau de război va fi formată din toți bărbații români cu vârsta cuprinsă între 18 și 60 de ani.
O altă prevedere din proiect este că cetățenii cu obligații în îndeplinirea îndatoririlor militare sunt cei care îndeplinesc serviciul militar activ sau în rezervă, cei încorporabili, adică între 20 și 35 de ani, dar și bărbații cu vârste între 35 și 63 de ani, spune sursa citată.
Situația de criză este definită drept situația în care societatea se confruntă cu mari dificultăți generate de incidente pe teritoriul național, la nivel regional sau internațional sau de amenințări, riscuri și vulnerabilități care perturbă sau amenință condițiile de viață sau stabilitatea politică, economică și socială, potrivit Europa FM.
Cum poate fi instituită situația de criză
În proiectul de lege se menționează faptul că prin situație de criză în domeniul securității și apărării naţionale se înțelege: situația în care societatea se confruntă cu mari dificultăți generate de apariția unuia sau mai multor incidente pe teritoriul național, la nivel regional sau internațional sau de ameninţări, riscuri şi vulnerabilități prin care sunt grav perturbate sau ameninţate condiţiile de viaţă, sănătate şi mediu, proprietatea, stabilitatea politică, economică sau socială, ordinea publică, securitatea şi apărarea naţională, precum şi alte valori constituționale care impun adoptarea de măsuri specifice prin acțiunea unitară a autorităţilor şi instituţiilor statului român, pentru înlăturarea cauzelor, gestionarea efectelor și revenirea la starea de normalitate.
Cum pot fi chemați cetățenii români în armată
Art. VII – Legea 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare se modifică și completează:
Art. 3, alin 5.1 ”La instituirea stării de urgență și a stării de asediu sau la declararea stării de mobilizare și a stării de război, rezerviștii sunt mobilizați și/sau concentrați potrivit nevoilor instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale”.
Art. 3 alin 6 ”Perioada de timp în care o persoană îndeplinește serviciul militar activ sau alternativ ori este concentrată sau mobilizată constituie vechime în serviciu ori vechime în muncă, precum și stadiu de cotizare la sistemul public de asigurări sociale”. Excepție, elevii liceelor și colegiilor militare.
Art. 7, alin. 3 ”Cetățenii cu obligații în îndeplinirea îndatoririlor militare sunt considerați cetățenii care îndeplinesc serviciul militar activ sau serviciul militar în rezervă, cetățenii încorporabili, recruții, precum și cetățenii români bărbați cu vârste cuprinse între 35 și 63 de ani”.
Art. 8.1 ”Cetățeni încorporabili, rezerviștii voluntari și rezerviștii au obligația de a se prezenta la locul, data și ora prevăzute în ordinul de chemare.
Bărbaţii au obligația de a se prezenta, în termen de maximum 15 zile calendaristice de la data notificării
Prin excepție, la instituirea stării de asediu sau la declararea stării de imobilizare sau a stării de război, cetățenii încorporabili cu domiciliul în România, plecați temporar în afara țării, au obligația de a se prezenta, în termen de maximum 15 zile calendaristice de la data notificării, la centrele militare în evidența cărora se află, în vederea îndeplinirii serviciului militar.
Prin excepție, instituirea stării de urgență, a stării de asediu ori la declararea stării de imobilizare sau a stării de război, rezerviștii voluntari și rezerviștii din rezerva operațională cu domiciliul în România, plecați temporar în afara țării, au obligația de a se prezenta la structurile din cadrul instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale în termen de maximum 5 zile de la data notificării, pentru cei plecați în țări din Europa, respectiv 15 zile calendaristice de la data notificării, pentru cei plecați în țări din afara Europei.
Prin notificarea persoanelor menționate se înțelege înștiințarea oficială scrisă, la domiciliul din România, prin ordin de chemare, cu privire la obligativitatea prezentării la centrele militare sau la structurile din cadrul instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale, în vederea îndeplinirii serviciului militar”.
Pregătirea este de 6 luni pentru toate armele
Art. 8.2 ”În situația în care, pe timpul stării de mobilizare sau a stării de război, resursele umane ale fortelor destinate apărării naționale nu pot fi asigurate cu cetățeni încorporabili, pot fi chemați, pentru îndeplinirea serviciului militar activ, cetățenii cu obligații în îndeplinirea îndatoririlor militare, alții decât cetățenii încorporabili, cu respectarea condițiilor prevăzute la art. 7, art. 22 şi art. 25-35.
În funcţie de situația operativă concretă, Ministerul Apărării Naționale și celelalte instituţii cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi securității naționale propun Consiliului Suprem de Apărare a Țării punerea în aplicare a prevederilor alin. (1).
Durata serviciului militar activ pentru cetățenii menționați cu obligații în îndeplinirea îndatoririlor militare este de 6 luni pentru toate armele, începând cu data luării în evidență la unitate. La încheierea acestei perioade, aceștia pot fi trecuți în rezervă și trimiși la domiciliu sau li se poate prelungi executarea serviciului militar activ cu cel mult 6 luni, astfel:
pentru primele 3 luni, prin ordin al conducătorului instituției cu atribuții în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale pentru următoarele 3 luni, prin hotărâre a Guvernului”, se mai arată în proiectul de lege pentru gestionarea situațiilor de criză.