De ce ies oamenii la vot: Mâncarea și casele s-au scumpit prea mult, cu Biden și Harris

Alegeri SUA. Sursa foto: Freepik

Alegeri SUA. Peste 60% dintre americani consideră că prețurile mari la alimente și costurile locuințelor sunt probleme semnificative pentru familiile lor, aspecte care le influențează motivația de a se prezenta la vot, coform unui sondaj realizat de Fox News.

Alegeri SUA. Prețurile mari îi îndeamnă pe cetățeni să voteze

Alegătorii americani identifică prețurile ridicate drept principalul motiv care îi va determina să voteze în alegerile din această toamnă. Potrivit unui sondaj Fox News, în timp ce economia rămâne principala preocupare, prețurile la alimente și costurile locuințelor sunt percepute ca fiind cele mai mari dificultăți pentru familiile din SUA.

Mai mult de șase din 10 alegători (66%) consideră că prețurile alimentelor sunt o problemă majoră, iar 60% resimt aceeași presiune în privința costurilor locuințelor. Aceste cifre au crescut semnificativ față de luna mai, când doar 62% menționau prețurile alimentelor ca fiind o problemă, iar doar 47% erau preocupați de costurile locuințelor.

Creșterea de 13 puncte procentuale în percepția costurilor locuințelor ca problemă majoră a fost vizibilă în toate segmentele demografice, cu salturi importante în rândul bărbaților (+16 puncte), alegătorilor albi (+15), celor fără diplomă universitară (+15) și republicanilor (+15). În plus, 48% dintre alegători consideră prețul benzinei ca fiind o problemă majoră, o cifră similară cu cea raportată în luna mai.

Ce factori îi determină pe americani să iasă la vot

Prețurile ridicate reprezintă cel mai important factor care, conform alegătorilor, îi va motiva să participe la alegeri. Patru din zece respondenți (39%) au indicat că prețurile mari sunt motivul principal pentru care vor merge la vot, urmate de imigrație (32%), dorința de a împiedica cealaltă tabără să câștige (29%), avortul (27%), infracțiunile violente (26%), rasa candidatului (9%) și sexul candidatului (7%).

Pentru alegătorii democrați, avortul (39%) și prevenirea succesului celeilalte tabere (37%) sunt cele mai importante motive de a vota. În schimb, republicanii și independenții se concentrează pe imigrație (50% și 27%) și prețurile ridicate (49% și 40%), ceea ce evidențiază priorități distincte între grupurile politice.

De-a lungul campaniei, economia a rămas principala preocupare a alegătorilor, iar acest lucru nu s-a schimbat. Aproximativ 39% din respondenți consideră că economia este cea mai presantă problemă, urmată de imigrație (16%) și avort (15%). Restul subiectelor analizate au fost menționate de un procent mai mic, fiecare cu o singură cifră.

Pentru democrați, avortul (27%) și economia (25%) sunt cele mai importante probleme, în timp ce republicanii și independenții continuă să acorde prioritate economiei (50% și 45%), urmată de imigrație (30% și 13%). Aceasta arată că economia domină peisajul politic pentru majoritatea alegătorilor, în special în rândul republicanilor și independenților.

Sursa foto: Facebook/ Kamala Harris și Donald Trump

Ce candidat poate gestiona mai bine prețurile pe piața din SUA

În ceea ce privește capacitatea de a gestiona principalele priorități ale alegătorilor, fostul președinte Donald Trump este considerat favorit în două dintre cele mai importante domenii. El are un avantaj de cinci puncte în gestionarea economiei și de zece puncte în ceea ce privește imigrația. Pe de altă parte, vicepreședintele Kamala Harris se bucură de mai multă încredere în privința gestionării problemelor legate de avort, cu un avans de 16 puncte.

Cei doi candidați sunt percepuți ca fiind la egalitate în ceea ce privește politica fiscală, însă Harris se bucură de un avantaj de nouă puncte în ceea ce privește sprijinirea clasei de mijloc, un domeniu crucial în actualele alegeri. Aceasta pare să fi câștigat teren datorită mesajelor sale centrate pe costurile locuințelor și impozitele care vizează clasa medie.

Conform sondajului, deși avantajul lui Trump pe probleme economice a scăzut, Harris reușește să mențină un avans general de două puncte în preferințele alegătorilor (50% față de 48%), un rezultat care se află în marja de eroare.

Alegeri SUA. De ce este lupta atât de strânsă între Kamala Harris și Donald Trump

„Unul dintre motivele pentru care cursa este atât de strânsă este că o mână de alegători care au încredere în Trump în ceea ce priveşte economia şi imigraţia o susţin în continuare pe Harris, iar o mână de alegători care au încredere în Harris în ceea ce priveşte avortul şi clima îl favorizează pe Trump”, spune Dana Blanton, care conduce unitatea de sondaje Fox News.

Trump beneficiază de un avantaj în ceea ce privește economia, susținut de percepția că politicile sale au avut un impact pozitiv. Cu un avans de 17 puncte, mai mulți alegători consideră că măsurile adoptate în timpul mandatului său au fost utile, în timp ce politicile administrației Biden sunt percepute de către unii alegători ca fiind dăunătoare, cu un decalaj de 24 de puncte în această privință.

În rândul democraților, jumătate dintre aceștia (50%) cred că politicile lui Joe Biden le-au fost de ajutor, însă majoritatea republicanilor (87%) și o parte din independenți (52%) consideră că acestea le-au cauzat probleme. În ceea ce privește moștenirea lui Donald Trump, democrații sunt majoritar critici, 55% susținând că politicile sale au fost dăunătoare, în timp ce 86% dintre republicani le văd ca fiind benefice. Independenții sunt împărțiți, 39% apreciind politicile lui Trump, 32% considerându-le dăunătoare, iar 29% afirmând că nu au avut un impact.

Aproape 70% dintre alegători au o părere negativă despre economie, o opinie împărtășită de 90% dintre republicani și 77% dintre independenți, în timp ce aproape jumătate dintre democrați (48%) sunt de acord. În ciuda acestor percepții negative, optimismul cu privire la viitor a crescut. Aproximativ 41% dintre alegători cred acum că generația următoare va avea o viață mai bună, o creștere semnificativă față de 25% cu doi ani în urmă. Această îmbunătățire a optimismului vine în principal din partea celor fără diplomă universitară, a alegătorilor cu venituri sub 50.000 de dolari, a minorităților, a democraților și a tinerilor sub 30 de ani.