Peste 5,4 milioane de catalani sunt a?tepta?i ast?zi la urne, pentru a-?i alege cei 135 de deputa?i pentru legislativul regional, iar scrutinul se desf??oar? pe fondul puternicei ?i îndelungi dezbateri asupra secesionismului ?i sub spectrul organiz?rii unui referendum cu privire la autodeterminarea Cataloniei, promis de forma?iunea na?ionali?tilor - CiU.

Cele peste 2.000 de sec?ii de vot organizate în Catalonia s-au deschis la oral? local? 09,00, iar votul va continua pe tot parcursul zilei, pân? la ora local? 20.00.

Ultima s?pt?mân? a campaniei electorale s-a desf??urat mai ales sub semnul rezultatelor ultimelor sondaje electorale, care indicau faptul c? na?ionali?tii de la CiU nu ar mai ob?ine majoritatea absolut? în legislativul local - pe care se baza ?eful executivului regional, Artur Mas, pentru a justifica legitimitatea organiz?rii unui referendum.

Liderul curentului na?ionalist, Mas a f?cut un pariu din conflictul deschis cu Madridul, convocând alegeri anticipate cu doi ani înainte de termen. Speran?a sa: ob?inerea majorit??ii absolute ?i progrese, spune el, pe drumul spre un “stat suveran".

Un joc hazardat, deoarece ultimele sondaje indic? pentru coali?ia sa, CiU (Convergencia i Unió, dreapta na?ionalist? moderat?), numai o majoritate relativ? dintre cei 135 de deputa?i, aminte?te Agerpres. Îns? nu conteaz?, pentru c? el le-a promis deja celor 7,5 milioane de catalani c? va organiza în termen de patru ani un referendum asupra independen?ei.

În fa?a sa, guvernul conservator de la Madrid, acaparat de lupta împotriva crizei economice care afecteaz? ?ara, se vede confruntat cu o alt? provocare major?, ?i anume aducerea în discu?ie a perenit??ii modelului autonomiei regionale, unul din fundamentele Constitu?iei din 1978.

Dac? Artur Mas, un na?ionalist de dreapta moderat, evit? cu mare aten?ie cuvântul “independen??", el ap?r? ideea unui “stat suveran", afirmând c? ar fi viabil din punct de vedere economic, “al ?aptelea din Uniunea European?" ca bog??ie pe locuitor.

Motiv suficient pentru a face s? tremure mediul de afaceri în fa?a spectrului unui stat ce s-ar reg?si în afara UE ?i a zonei euro, într-un moment în care Catalonia reprezint? o cincime din PIB al Spaniei.

În ultimii doi ani, frustrarea a cuprins Catalonia, dup? o decizie a Tribunalului Constitu?ional de la Madrid de a-i reduce o parte din statutul de autonomie extins?, ce data din 2006, eliminând articolul care o definea ca “na?iune".

Pe acest teren identitar foarte sensibil, criza a agravat frustr?rile, Catalonia acuzând statul central c? o antreneaz? într-un haos financiar, ?i a provocat o vast? mobilizare popular?, marcat? de o uria?? manifesta?ie separatist?, desf??urat? la 11 septembrie la Barcelona.

Regiunea, în prezent cea mai îndatorat? din Spania, cere un “pact fiscal", similar celui de care beneficiaz? ?ara Bascilor ?i Navarra, ce i-ar permite s? colecteze impozite ?i s? elimine inegalit??ile a c?ror victim? se consider?.