Alegeri prezidențiale Franța 2022. Cetățenii francezi au mers duminică, 24 aprilie, spre urnele de vot pentru a decide dacă îi vor acorda centristului Emmanuel Macron încă cinci ani de mandat de președinte al statului sau dacă îl vor înlocui cu candidata de extremă dreaptă Marine Le Pen. Alegerile au fost câștigate de Emmanuel Macron.

UPDATE 5. Emmanuel Macron: ”Mulțumesc dragi prieteni, dragi compatrioți, tuturor, știu ceea ce vă datorez, vă mulțumesc din inimă. După cinci ani de crize excepționale, azi, pe 24 aprilie 2022 o majoritate mi-a acordat încrederea pentru încă cinci ani. Știu că mulți în această seară au votat pentru mine pentru a bloca extrema dreaptă și vreau să le mulțumesc și lor și să le transmit că înțeleg datoria care vine odată cu acest vot. De asemenea, am un gând și pentru cei care nu au votat, tăcerea este un răspuns.

De acum încolo, nu sunt un candidat al unui partid ci sunt președintele tuturor. Știu că pentru mulți dintre compatrioți care au votat pentru extrema dreaptă, înțeleg supărarea și furia lor și este responsabilitatea mea să le ofer și lor răspunsuri.

Colegi, compatrioți, ați ales azi un proiect care este un proiect social, verde, bazat pe muncă, creație, un proiect care va elibera forțele noastre culturale, pe cele din educație, pe cele profesionale.

Acest proiect este unul cu care voi construi cu muncă asiduă în următorii ani. În fiecare zi mă voi asigura că respect pe fiecare și vom construi o societate bazată pe egalitate între femei și bărbați.

Trebuie să fim binevoitori și respectuoși față de compatrioții noștri în aceste vremuri de îndoială. Nimeni nu va fi lăsat în urmă.

Vom aborda împreună toate provocările care ne așteaptă. Vom scrie istoriile pentru generațiile care vor veni și pentru viitor.

Anii ce vin nu vor fi liniștiți, vor fi istorici, dar vom scrie istoria împreună. Dragii noștri compatrioți, trebuie să abordăm cei 5 ani care urmează, împreună trebuie să găsim un mod de a face următorii 5 ani mai buni.

Să nu uităm de războiul din Ucraina, care ne amintește că trăim o perioadă tragică, iar Franța trebuie să fie puternică. Dragi prieteni, va trebui să fim respectuoși și puternici, nu vom lăsa pe nimeni pe marginea drumului. Tocmai de aceea, noi toți va trebui să lucrăm pentru unitate și să răspundem problemelor din anii care vor veni. Cu siguranță nu ne așteaptă o perioadă liniștită, dar trebuie să luptăm pentru ne realiza obiectivele generației noastre

Fiecare dintre noi va avea o responsabilitate, fiecare va fi angajat în această luptă, pentru că fiecare va putea conta mai mult decât pe el însuși: pe poporul francez; este o forță pe care o iubesc atât de mult și sunt mândru să îl slujesc în continuare. Trăiască Franța!”.

Alegeri prezidențiale în Franța. Emmanuel Macron a mai câștigat un mandat

 UPDATE 4. Preşedintele în funcţie, Emmanuel Macron, a fost reales preşedinte al Franţei, conform primelor estimări ale sondajelor la ieşirea de la urne.

Primele rezultate parțiale: Emmanuel Macron - 58, 2 %,  Marine Le Pen - 41, 8 %. Potrivit acelorași sondaje de opinie, prezența la vot se apropie de 73%. Este cea mai mică înregistrată la un scrutin prezidențial în Franța.  Susținătorii lui Emmanuel Marcon au ieșit în stradă pentru a sărbători.

UPDATE 3. Aproximativ 63,23%,dintre francezii cu drept de vot s-au prezentat la urne în Franţa, duminică, până la ora locală 17.00 (18.00, ora României), în turul doi al alegerilor prezindeţiale, în care se înfruntă şeful în exerciţiu al statului Emmanuel Macron şi reprezentanta extremei drepte marine Le Pen, mai puţini cu peste două puncte procentuale faţă de scrutinul din 2017 (65,30%), anunţă Ministerul francez de Interne.

UPDATE 2: Prezența la vot, care ar putea fi esențială în stabilirea alegerilor prezidențiale franceze, a fost de 26,41% duminică la prânz, potrivit Ministerului de Interne, ușor mai mare decât la aceeași oră pentru primul tur de scrutin de acum două săptămâni.

Deși este ridicată în comparație cu standardele multor țări, scăderea participării la vot în Franța a devenit o sursă majoră de îngrijorare, deoarece un număr tot mai mare de alegători declară că se simt deconectați și dezamăgiți de politică.

Prezența la vot ar putea fi esențială pentru a determina cine va câștiga votul de duminică. Președintele Emmanuel Macron și Marine Le Pen, contracandidatul său de extremă dreapta, au încercat amândoi în campania pentru turul doi să apeleze la alegătorii care nu îi plac pe niciunul dintre ei - în principal cei de stânga, care sunt dezamăgiți că niciun candidat de stânga nu a ajuns în turul doi și care ar putea decide să rămână acasă.

UPDATE 1: În Franța se votează în continuare cu buletine de vot pe hârtie, în plicuri de hârtie, fără vot prin corespondență și fără vot anticipat. Votul prin corespondență a fost interzis în 1975, pe fondul temerilor legate de posibile fraude.

La ultimele alegeri prezidențiale de acum cinci ani, aproximativ 7% dintre oameni au votat prin corespondență. Francezii care locuiesc în străinătate votează în ambasade sau consulate.

Alegătorii își fac alegerile într-o cabină, cu perdelele închise, apoi își pun buletinul de vot într-un plic care este apoi introdus într-o urnă transparentă. Aceștia trebuie să prezinte un act de identitate cu fotografie și să semneze un document, alături de numele lor, pentru a finaliza procesul.

Votul mecanizat a fost permis în mod experimental, dar achiziționarea de noi mașini a fost înghețată din 2008 din cauza preocupărilor legate de securitate. Doar aproximativ 60 de orașe le mai folosesc, dintr-un total de 35.000 de municipalități din Franța.

Primele rezultate preliminare pot fi așteptate la ora 20.00, când autoritățile electorale vor publica o proiecție bazată pe anumite secții de votare alese ca fiind reprezentative pentru Franța.

Știre inițială: Alegeri prezidențiale Franța 2022. Francezii au ieșit la vot. Emmanuel Macron și Marine Le Pen se luptă pentru a câștiga scaunul de președinte al statului. Pentru a câștiga, ambii trebuie să atragă alegătorii care au susținut alți candidați în primul tur. Cele două figuri politice sunt polarizante în Franța, iar abținerea de la exprimarea opțiunii de vot joacă rolul unui factor-cheie.

Alegeri prezidențiale Franța 2022. A început votul

Detractorii lui Emmanuel Macron îl numesc arogant și un președinte al celor bogați, în timp ce liderul de extremă dreapta a fost acuzat că are legături strânse cu președintele rus Vladimir Putin. Macron a ajuns la putere cu o promisiune furtunoasă de schimbare, dar mulți se plâng că încă nu o văd. Președinția sa a fost zguduită de proteste, de pandemia de coronavirus și acum de creșterea costului vieții.

Marine Le Pen, între timp, a învățat din greșelile pe care le-a făcut atunci când a fost învinsă răsunător de același adversar în turul al doilea din anul 2017. Aceasta este cea de-a treia încercare a sa de a ajunge la președinție și, dacă va eșua, ar putea fi ultima.

Vor ieși francezii la vot pentru Macron și Le Pen?

Marea necunoscută a acestor alegeri este câți alegători vor refuza să susțină oricare dintre candidați, fie că vor vota în alb, fie că nu se vor prezenta deloc la vot. O mare parte din Franța este în vacanță, iar prezența la vot ar putea fi una scăzută din punct de vedere istoric.

Campania a fost scurtă, dar alegerea alegătorilor este clară, între un președinte pro-european în exercițiu și un candidat naționalist care dorește să interzică folosirea vălului și să restricționeze imigrația.

Secțiile de votare s-au deschis de la ora 08.00, iar scrutinul se va încheia aproximativ 12 ore mai târziu.

Indiferent de rezultat, Macron se va adresa alegătorilor duminică seară de pe o scenă situată la poalele Turnului Eiffel.

„Acest loc este mort după ora 19.00”

Creșterea costului vieții - descrisă în Franța ca „pouvoir d'achat” sau puterea de cumpărare - a devenit problema numărul unu pentru alegătorii francezi, iar Marine Le Pen a promis alegătorilor un atac imediat asupra acesteia dacă va câștiga. Ea s-a descurcat deosebit de bine în orașele mai mici și în zonele rurale care s-au luptat din punct de vedere economic în timpul erei Macron.

Le Pen ieșit pe primul loc în urmă cu două săptămâni în La Ferté-sous-Jouarre, un oraș drăguț de pe râul Marne, la o oră la est de Paris. Așezată în fața unui bar, Cécile spune că pandemia a afectat zona în mod deosebit: „Înainte de covid a existat aici un bar numit Avenue de Champagne, dar acesta s-a închis și acum locul este mort după ora 19.00”.

Ea va vota pentru Le Pen, la fel ca și Fred, care lucrează la rețeaua de metrou din Paris: „Oamenii nu-și permit să plătească gazul și electricitatea. Când sunt în Paris, unele lucruri sunt prea scumpe și trebuie să mănânci”. Imigranții africani pe care îi cunoaște în capitală spun, de asemenea, că vor vota pentru ea, a adăugat el.

Și aici există o mulțime de votanți timizi ai lui Le Pen. Franța trebuie să se schimbe, spun ei.

Adversara lui Macron și-a moderat cu grijă opiniile, dar încă plănuiește un referendum privind controalele stricte ale imigrației, iar ideea ei pentru o „Europă a națiunilor” ar sfâșia UE.

Jean-Claude, în vârstă de 66 de ani, poate că nu este de acord cu ostilitatea ei față de UE, dar se plânge că prea mulți oameni profită de sistemul de asistență socială al Franței și consumă droguri.

Legăturile dintre Le Pen și Putin

În întreaga Franță, Emmanuel Macron este deosebit de popular în rândul alegătorilor mai tineri și mai în vârstă, iar acest lucru este valabil și în La Ferté. Ucenicul contabil Séréna, în vârstă de 18 ani, este îngrijorat de războiul din Ucraina: „Nu știm cu adevărat ce simte Le Pen în legătură cu Putin. Schimbarea președintelui ar destabiliza situația acum”.

Nicole, în vârstă de 76 de ani, conduce o bibliotecă într-un sat din apropiere și a observat că mulți oameni se îndreaptă spre extrema dreaptă. „Nu sunt atât de îngrijorată de ea, ci mai mult de oamenii din spatele ei - locotenenții ei”, a spus ea.

Le Pen se descurcă mai puțin bine în marile orașe, precum Paris și Lyon, unde adversara sa a condus în turul al doilea. Dar ceea ce ar putea decide aceste alegeri este cine își va asigura sprijinul a aproape 22% din electorat care a votat pentru candidatul de extremă-stânga Jean-Luc Mélenchon.

Acesta a fost învins la limită de Marine Le Pen, dar a câștigat în orașe precum Marsilia și Nantes.

Orașul Trappes, situat la sud-vest de Paris, este un bastion al lui Mélenchon, unde votanții lui Le Pen sunt în număr redus.

În fața magazinelor locale, o femeie în hijab condamnă politicile extremei drepte ca fiind rasiste. „Voi vota în alb”, a spus ea. Este o idee populară care este văzută ca un vot de protest care nu avantajează niciunul dintre candidați. La reflecție, ea adaugă că s-ar putea să-l susțină pe Macron sau chiar să nu voteze deloc.

Mulți alegători ai lui Mélenchon de aici par indeciși. În fața unei grădinițe, Murad spune că ar putea vota și el în alb. „Macron este mai mult pentru cei bogați decât pentru cei săraci”, a afirmat el, înainte de a adăuga că ar putea totuși să voteze pentru el.

Șomajul poate fi în scădere și puterea de cumpărare poate fi mai mare decât în 2017, dar mulți alegători de stânga sunt dezamăgiți de președintele în exercițiu pentru că a tăiat ajutoarele pentru locuințe pentru milioane de persoane cu venituri mici și a eliminat un impozit pe avere care viza milionarii.

Când Emmanuel Macron a ajuns la putere, a fost pe promisiunea schimbării. Dar o remarcă pe care o auzi peste tot este că nu s-a schimbat absolut nimic. Dacă sondajele de opinie sunt corecte și dacă va câștiga, nu va avea un al doilea mandat ușor.