FRANCE 24. Partidul de opoziţie de stânga Vetevendosje a câştigat detaşat alegerile legislative de duminică în Kosovo. Dacă mişcarea speră să constitue o majoritate de guvernare aliniidu-se cu partidele reprezentând minorităţile, personalitatea fondatorului său, Albin Kurti, ar putea pune probleme.
Un partid de stânga, Vetevendosje (VV), a triumfat la legislativele de duminică, 15 februarie în Kosovo, la distanţă de vechea gardă a comandanţilor independentişti, promiţând să eradicheze corupţia în teritoriul ros de sărăcie şi instabilitate politică.
Acest scrutin legislativ anticipat, al cincilea de la proclamarea independenţei fostei provincii sîrbe în 2008, a fost organizat în timp ce pandemia de coronavirus se agravează.
Epidemia a exacerbat dificultăţile economice şi sociale din teritoriul care are 1,8 milioane de locuitori, unde salariul mediu este de circa 500 de euro şi unde tinerii, confruntaţi cu o rată a şomajului de 50%, îşi caută în masă salvarea emigrând în Elveţia sau Germania.
Mişcarea Vetevendosje ("autodeterminare") a lui Albin Kurti, partid aflat în război contra clientelismului, a reuşit să capitalizeze din oboseala populaţiei.
"Aceste alegeri au fost un referendum pe justiţie şi locuri de muncă, contra corupţiei şi capturarea resurselor statului", a lansat Albin Kurti în discursul său în care îşi anunţa victoria. "Este fără precedent în Kosovo după război".
Cu circa 48% din voturi, potrivit rezultatelor oficiale după numărarea a aproape 90% din sufragii, VV şi-a depăşit mult principalii concurenţi.
PDK, creat de foşti comandanţi rebeli din războiul de independenţă dintre forţelor sîrbe (1998-99), a obţinut circa 17% din voturi, în timp ce LDK, de centru-dreapta, a obţinut 13%.
Pe străzile înzăpezite din Pristina, o mulţime de partizani ai lui Albin Kurti au înfruntat frigul glacial pentru a sărbători victoria lor cu un concert de claxoane, focuri de artificii şi agitând drapeul roşu albanez.
Nouă generaţie politică
Partizanii lui Albin Kurti îi acuză pe foştii guerilleros care au dominat multă vreme vârful puterii că ar fi stricat primii ani ai independenţei teritoriului populat în majoritate de albanezi.
Oamenii aşteaptă schimbarea, aşteaptă sfârşitul problemelor care ne otrăvesc, precum corupţia şi nepotismul", a declarat pentru AFP Sadik Kelemendi, medic, înainte de a vota. "Trebuie să ne consacrăm luptei" contra virusului care a făcut peste 1.500 de morţi şi ameninţă să copleșească serviciul de sănătate fragil, adaugă el.
Fosta rebeliune participă la lupta electorală minată de absenţa mai multor figuri marcante, ca fostul preşedinte Hashim Thaci, inculpat în noiembrie de justiţia internaţională pentru crime de război în timpul şi după conflictul contra forţelor sîrbe.
Aflat în frunte, VV a primit sprijinul preşedintei interimare Vjosa Osmani, 38 de ani, simbol al unei clase politice din noua generaţie care a părăsit LDK de centru-dreapta al prim-ministrului care îşi încheie mandatul, Avdullah Hoti.
Vetevendosje s-a clasat în frunte la ultimele două alegeri legislative, dar a fost eliminat din coaliţiile încheiate de alţii.
În 2020, guvernul lui Albin Kurti, tribun de temut, care a petrecut doi ani în închisorile fostului preşedinte sîrb Slobodan Milosevic, a rezistat circa 50 de zile înainte de a fi răsturnat.
De astă dată, mişcarea sa poate spera să constituie o majoritate de guvernare dacă se aliază cu partidele reprezentând minorităţile, care dispun de 20 de locuri din 120 în Parlament.
Albin Kurti, liderul unei linii dure faţă de Belgrad
Nu toţi susţin în întregime programul unei mişcări cunoscute altă dată pentru manifestaţiile sale violente şi retorica anti-occidentală, arată analiştii.
Albin Kurti este acuzat de adversarii săi de scopuri "dictatoriale" şi că reprezintă o ameninţare pentru relaţia privilegiată dintre Kosovo şi Statele Unite.
I s-a interzis de către autorităţi să candideze personal din cauza unei condamnări pentru că a dat cu gaze lacrimogene în Adunare. Dar potrivit legii kosovare, asta nu îl împiedică să formeze un guvern.
Liderul liniei dure faţă de Belgrad, el va trebui în acest caz să continue un dialog dificil cu Serbia, care ar trebui să normalizeze relaţiile cu Belgradul, care refuză în continuare să recunoască independenţa fostei sale provincii.
La peste 20 de ani după război, această problemă nerezolvată este sursă de tensiuni în regiune şi un obstacol pentru visele despre Uniunea Europeană ale Belgradului ca şi ale Pristinei.
Dar Albin Kurti a averizat că discuţiile cu Serbia nu sunt în fruntea agendei sale. "Dialogul este pe a şasea sau a şapte poziţie pentru cetăţenii din Kosovo. Prioritatea noastră o reprezintă justiţia şi locurile de muncă". (Rador)