Noul preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Horaţiu Dumbravă, a susţinut, în prima sa declaraţie după alegerea în funcţia de conducere, că "este nevoie de o schimbare de abordare în funcţionarea sistemului judiciar, de eficientizarea şi credibilizarea acestuia".
Horaţiu Dumbravă, preşedinte al Curţii de Apel din Târgu Mureş, a fost ales astăzi, cu 15 voturi pentru şi trei împotrivă la conducerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). "Justiţia este coloana vertebrală a oricărei societăţi democratice, sunt convins că justiţia noastră va rămâne un puternic factor de stabilitate şi echilibru pentru o societate românească greu încercată. Tocmai de aceea sistemul judiciar şi întreaga societate au nevoie de un CSM credibil, puternic şi eficient, cu obiective clar definite şi pe termen lung", a mai afirmat Dumbravă. Noul şef al CSM a precizat că justiţia nu este o structură care să intereseze doar magistraţii, ci şi clasa politică prin Parlament, care trebuie să-şi dorească de asemenea independenţa justiţiei şi să sprijine din punct de vedere normativ modul de organizare şi de funcţionare a acesteia. De asemenea, el a spus că Justiţia trebui să intereseze puterea executivă în ansamblu care trebui să colaboreze în susţinerea unei finanţări adecvate a sistemului şi a alocării resurselor umane corespunzătoare - judecători, procurori, grefieri - şi să coopereze în sesiunile ce necesită decizii comune. Singura candidatură depusă Mandatul preşedintelui CSM durează un an. Horaţiu Dumbravă a fost singurul care şi-a depus candidatura pentru funcţia de preşedinte al CSM. Şedinţa de constituire a CSM-ului rezultat în urma alegerilor din 2010 a fost convocată astăzi de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu. Astăzi a fost ales şi vicepreşedintele CSM, în persoana lui George Bălan, care a declarat că intervalul imediat următor se intenţionează printr-un dialog sincer şi direct optimizarea relaţiilor cu celelalte puteri ale statului, în aşa fel încât parteneriatul cu acestea să se bazeze pe un spirit şi un mesaj deschis de cooperare. "De asemenea, se intenţionează printr-un dialog sincer şi direct optimizarea relaţiilor cu celelalte puteri ale statului în aşa fel încât parteneriatul cu aceştia să se baze pe un spirit şi un mesaj deschis de cooperare', a afirmat noul vicepreşedinte", a mai spus acesta. La scurt timp după alegerea noului preşedinte, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat, că noul CSM va fi pe deplin constituit după pronunţarea Curţii Constituţionale din 19 ianuarie. El a adăugat că, pe termen scurt, CSM trebuie să lucreze pentru obţinerea unui raport cât mai bun de ţară, iar pe termen lung a identificat două obiective: asigurarea condiţiilor pentru implementarea noilor coduri şi demonstrarea că reforma începută în 2004 privind trecerea la autoguvernarea justiţiei este un lucru viabil. Lista membrilor aleşi în noul CSM a fost validată de Senat pe 22 decembrie 2010, cu 64 de voturi ''pentru'' şi 60 ''împotrivă'', decizia fiind publicată în Monitorul Oficial pe 23 decembrie 2010. Între partidele aflate la guvernare şi cele din opoziţie a existat o dispută dacă va fi supusă votului întreaga listă a magistraţilor aleşi membri ai CSM sau, aşa cum a propus PDL, o „listă scurtă”. Liderul grupului parlamentar al PDL, Cristian Rădulescu, declara atunci că nu poate fi supusă votului Senatului întreaga listă a magistraţilor întrucât pe aceasta se găsesc şi trei persoane, Dan Lupaşcu, Lidia Bărbulescu şi Dan Chiujdea, care, deşi au avut deja un mandat în cadrul CSM, candidează pentru un al doilea.
Recomandările noastre
