ALEGERI ÎN SERBIA. Liderul Partidului Radical, Vojislav Seselj, se întoarce în Parlament, după ce a fost achitat de Tribunalul pentru crime împotriva umanității, de la Haga

Premierul sârb, Aleksander Vucic, pro-european și-a anunțat victoria ân alegerile generale, după ce exit-poll-urile au arătat că Partidul Progresist a obținut 50% din voturi. El a mulțumit sârbilor, care i-au dat onoarea de a conduce guvernul, în urma acestor alegeri anticipate. Jurnalistul Milos Mitrovic, de la cotidianul „Danas” din Belgrad a explicat, pentru Evenimentul zilei, situația politică din Serbia și cum se face că Partidul Radical, ultranaționalist se clasat pe locul trei, cu 7%, intrând în Parlament.

Victoria Partidului Progresist este o veste bună pentru progresiști. Așteptările lor au fost mult mai mari - că vor obține peste 50% din voturi. Dar au reușit să obțină doar 48.25%, care reprezintă aproximativ același rezultat pe care l-au avut în alegerile din 2014. În plus, au pierdut 25 de parlamentari, pentru că acum doi ani aveau 156, iar acum, potrivit celor mai recente date, au obținut  131. Deci cred că premierul Vucic nu era chiar sincer când a proclamat un triumf în acest scrutin.

 

Dar acest lucru  - faptul că Partidul Progresist nu a obținut scoruri precum Kim Jong-un - este, de fapt, o veste bună. Dacă vrem să avem democrație în Serbia. Ceea ce vrea majoritatea sârbilor este ca economia să se îmbunătățească, dar eu nu cred că ar trebui să ne facem prea multe speranțe. Pensionarii, care sunt mereu îngrijorați în legătură cu pensiile lor, au votat, în mare parte, cu Vucic, pentru că el le-a promis că pensiile vor fi „păstrate” așa cum sunt. Poate au dreptate, dar perspectiva altor categorii sociale din Serbia nu este la fel de clară. 

În ceea ce privește prezența la vot, de 56,3%, trebuie spus că este puțin peste medie. Cred că, în ciuda unei anumite apatii care există (după mai multe alegeri anticipate - n.r.), numărul celor care sunt tot mai frustrați din cauza populismului lui Vucic este în creștere. Opoziția este încă slabă, dar avem acum în Parlament trei grupuri care sunt, în același timp, pro-UE și anti-Vucic. Mișcarea reformistă „Destul”, condusă de fostul ministru al Economiei din guvernul Vucic, Sasa Radulovic, este una dintre ele. Este un mare succes pentru această nouă formațiune, sprijinită, în majoritate, de populația urban și educată.

Revenirea în Parlament a Partidului Radical, condus de Vojislav Seselj, achitat de Tribunalul pentru crime de război de la Haga, nu este surprinzătoare, încă de când Seselj a fost eliberat temporar din închisoarea de la Haga, în octombrie 2014. Este vorba despre un partid ultra-naționalist, cu idoli, condus de un lider puternic. Și ei vor fi în Parlament atâta timp cât Seselj este viu și liber. Pe de altă parte, dincolo de politica absolut distructivă a lui Seselj, majoritatea sârbilor cred că eliberarea sa de la Haga a fost corectă. El s-a predat, pur și simplu, în 2003, și a petrecut în detenție aproape 12 ani, fără a fi condamnat pentru crime de război. În final, judecătorii au decis, luna trecută, că nu este vinovat. Ceea ce ilustrează eficiența tribunalului și ridică semne de întrebare în privința echității sale.

Dar va fi interesant de văzut cum se vor purta Radicalii în Parlament. Seselj nu l-a atacat niciodată pe Vucic în timpul campaniei electrorale, în ciuda faptului că Vucic reprezintă toate lucrurile la care el se opune. Începând cu dorința de integrare în UE. Să nu uităm că Vucic a fost membru al Partidului radical între 1993-2007 și a susținut ideile lui Seselj referitoare la o Serbie Mare. Când Seselj a decis să plece la Haga, în 2003, Vucic a plâns în public.

Unde va fi Serbia, peste 5 ani, mai aproape sau mai departe de UE? Greu de prezis. Vucic a proclamat, prea optimist, că obiectivul este aderarea la UE în 202. Luând în considerare și criza actual a UE, integrarea va depinde, în mod egal, atât de Serbia, cât și de UE. E cert, însă, că majoritatea sârbilor susțin integrarea europeană.

Dar acest lucru se poate schimba. După aceste alegeri, avem două grupuri clar pro-ruse în Parlament și o majoritate care oscilează în tre UE și Moscova. Dacă relațiile UE-Rusia continuă să se deterioreze, acest lucru poate afecta Serbia și entuziasmul său pro-european.