Locuitorii Muntenegrului sunt aşteptaţi la urne duminică, pentru a alege noul preşedinte al ţării, în condiţiile în care actualul preşedinte Milo Djukanovic participă la cursa electorală alături de alţi şase contracandidaţi, printre care patru membri ai taberei pro-sârbe.
Secţiile de votare din Muntenegru, ţară membră NATO, cu circa 625.000 de locuitori, s-au deschis la orele locale 07:00 (06:00 GMT), iar primele rezultate sunt aşteptate în noaptea zilei de luni.
Este aşteptat ca rezultatul final al acestor alegeri prezidenţiale să fie decis pe 2 aprilie, în confruntarea dintre primii doi plasaţi ai cursei din această duminică.
Cine este Milo Djukanovic
Djukanovic a deţinut funcţii-cheie în guvernul Muntenegrului în cea mai mare parte a ultimilor trei decenii. El a deţinut şase mandat de prim-ministru, începând din 1991. Câştigarea actualelor alegeri îi va aduce un al treilea mandat prezidenţial.
Milo Djukanovic a reorientat ţara sa în mod ferm spre Occident, Muntenegru devenind în 2017 membru al NATO. Totodată, el a rupt tradiţionala loialitate a ţării sale faţă de Rusia.
Djukanovic a dizolvat Parlamentul
Preşedintele Muntenegrului a dizolvat vineri, 17 martie, Parlamentul şi a convocat alegeri legislative anticipate pentru data de 11 iunie în această mică ţară balcanică membră a NATO şi candidată pentru aderarea la UE, dar care trăieşte o criză politică perpetuă de la ultimul scrutin desfăşurat în anul 2020.
"Muntenegru este complet paralizat pe calea sa europeană şi este necesar să punem capăt cât mai repede acestei crize politico-instituţionale", a declarat Milo Djukanovic, un politician pro-european.
O încercare de naţionalizare a proprietăţilor Bisericii Ortodoxe sârbe printr-o lege susţinută de partidele pro-occidentale a provocat manifestaţii în 2020 şi a contribuit în acel an la succesul opoziţiei pro-sârbe la alegerile legislative pierdute de formaţiunea lui Djukanovic, Partidul Democratic al Socialiştilor (DPS).
De atunci, Muntenegru trece din criză în criză şi nicio tabără politică nu a reuşit să constituie o majoritate stabilă. Guvernul în exerciţiu condus de premierul Dritan Abazovic a fost demis prin moţiune de cenzură în august anul trecut, la numai patru luni după ce a fost format, tot prin moţiune de cenzură fiind demis şi guvernul constituit după legislativele din 2020.
Decizia lui Djukanovic de a convoca anticipatele urmează expirării termenului de trei luni acordat unui fost diplomat, Miodrag Lekic, de a încerca formarea unui guvern susţinut de o majoritate parlamentară. Candidatura lui Lekic a fost susţinută de un grup de partide în fruntea cărora s-a aflat Frontul Democratic, o formaţiune pro-rusă.