Update. Partidul de extrema dreaptă Adunarea Naţională (Rassemblement national, RN) şi aliaţii săi sunt cu mult înainte în primul tur al alegerilor legislative anticipate din Franţa, cu peste 34% din voturi, potrivit unor estimări iniţiale.

Extrema dreaptă se distanţează în acest stadiu de alianţa de stânga a Noului Front Popular (28,5% la 29,1%) şi chiar mai mult de tabăra lui Emmanuel Macron (20,5 la 21,5%), conform acestor prime estimări. RN ar obţine o mare majoritate relativă în Adunarea Naţională sau chiar o majoritate absolută, conform previziunilor.

Știrea inițială

În Franța începe votul la alegerile anticipate pentru Adunarea Națională (camera inferioară a parlamentului). O caracteristică aparte a acestor alegeri a fost campania electorală extrem de scurtă (mai puțin de trei săptămâni), care a coincis cu perioada activă de pregătire pentru Jocurile Olimpice, care încep la Paris pe 26 iulie. Aceasta a fost marcată de incidente pe teren și s-a încheiat cu acuzaţiile lui Gabriel Attal de rasism, la adresa candidaţilor RN.

Alegeri anticipate cu influență pe termen lung

Lupta pentru cele 577 de locuri din Adunarea Națională este dusă de coaliția prezidențială centristă, de Rassemblement national /Adunarea Națională (partid cu un nume similar cu cel al camerei inferioare a parlamentului francez), de dreapta și de Noul Front Popular, de stânga. Circa 49 milioane de francezi sunt chemaţi urne. Alegerile se vor desfășura în două tururi de scrutin, primul duminică, iar cel de-al doilea preconizat pentru 7 iulie, alegeri care ar putea bulversa pe termen lung orizontul politic din ţară, conform AFP.

Pentru a fi ales din primul tur, un candidat trebuie să primească sprijinul a mai mult de jumătate dintre alegătorii din circumscripția sa. Candidații care primesc cel puțin 12,5% din voturi în primul tur vor putea accede la al doilea tur de pe 7 iulie; câștigătorul va fi desemnat cel care va obține cel mai mare sprijin.

Alegerile anticipate au fost convocate de președintele francez Emmanuel Macron pe 9 iunie, pe fondul unei înfrângeri majore a coaliției prezidențiale la alegerile pentru Parlamentul European.

Prin organizarea de alegeri anticipate pentru Adunarea Națională, liderul francez speră să extindă baza politică a coaliției de guvernământ pentru a asigura un sprijin puternic politicilor sale, în rândul legiuitorilor.

Centrișii lui Macron nu sunt preferații acestor alegeri anticipate

Rezultatele recentelor sondaje de opinie, însă, nu indică faptul că susținătorii lui Macron ar fi reușit să-și consolideze pozițiile. Coaliția prezidențială, potrivit cercetărilor, ar putea ajunge pe locul trei, pierzând atât în fața rivalilor de dreapta cât și de stânga. Până acum, Adunarea Națională conduce clasamentul cu o marjă largă. Noul Front Popular rămâne în urma concurenților săi de dreapta, dar este semnificativ înaintea taberei guvernamentale.

Potrivit analiștilor politici, procentajul susținătorilor lui Macron a fost afectat de nemulțumirea francezilor față de starea economiei și de inflația ridicată. Reforma pensiilor realizată în 2023 a devenit și ea nepopulară. Ridicarea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani nu a găsit înțelegere în rândul populației și a provocat proteste masive din partea sindicatelor.

Refuzul Parisului de a abandona liniile roșii în conflictul ucrainean, în special, planurile de a trimite soldați francezi în Ucraina și de a transfera rachete la Kiev, nu este susținut și de opinia publică din Franța.

Mobilizare puternică la vot

Două sondaje de opinie publicate vineri creditează tabăra extremei drepte cu 35%, respectiv 36,5% din intenţiile de vot, NPF- cu 27,5%-29%, iar tabăra macronistă - cu 20,5%-21%.

Există "două dinamici", analizează Brice Teinturier, de la Institutul de sondare a opiniei publice Ipsos. "Una este o dinamică a speranţei, alegătorii de stânga spun că, dintr-o dată, poate exista o alternanţă (...) şi aceasta se referă şi mai mult la alegătorii RN".

"Şi alt motor de mobilizare este politizarea negativă, frica, teama suscitată de RN şi, pentru o parte a electoratului de asemenea de coaliţia de stânga", Noul Front Popular (NFP), care reuneşte Partidul Socialist, ecologiştii, Partidul Comunist şi Franţa Nesupusă (La France insoumise, stânga radicală).

Semne ale mobilizării puternice pentru vot există deja: numărul împuternicirilor a depăşit 2 milioane, iar voturile online deschise până joi pentru francezii care locuiesc în străinătate au atins un record de 410.000 (250.000 în 2022).

Competiție de lideri la aceste anticipate

Cele trei forțe politice care au urcat pe podium în Franța, în urma alegerilor pentru Parlamentul European au devenit candidați cheie pentru 577 de locuri în Adunarea Națională.

Centriștii, la fel ca la alegerile pentru Parlamentul European, s-au unit în jurul președintelui. Totodată, liderul listei este premierul Franței, Gabriel Attal, în vârstă de 35 de ani.

Flancul drept este ocupat de Adunarea Națională, condus de președintele partidului, Jordan Bardella, în vârstă de 28 de ani. Candidatura sa la funcția de prim-ministru, dacă dreapta are succes, a fost deja propusă de șefa fracțiunii parlamentare a partidului, Marine Le Pen.

Flancul stâng este reprezentat de o alianță de forțe de stânga numită Noul Front Popular. Această coaliție a unit partidul Franța Nesupusă fondat de Jean-Luc Mélenchon, cu socialiștii conduși de Olivier Faure, cu Partidul Comunist al lui Fabien Roussel și cu ecologistii conduși de Marine Tondelier.

Liderii acestor trei blocuri pot aspira la ocuparea postului de prim-ministru.

Un guvern de tehnocrați?

Potrivit constituției, șeful guvernului este numit de președinte, al cărui viitor politic nu este afectat de agenda acestor alegeri. Anterior, Macron, care nu poate candida pentru un al treilea mandat, a declarat în repetate rânduri că va rămâne în funcție până la expirarea mandatului său în 2027.

Tradiția sugerează că liderul partidului care a primit majoritatea mandatelor să fie numit șef de Cabinet după alegeri. În Franța, au existat deja perioade de conviețuire pe eșicherul politic între un președinte și un prim-ministru reprezentând diferitele partide. În special, acesta a fost cazul în timpul președinției gaulistului Jacques Chirac, care l-a numit prim-ministru pe socialistul Lionel Jospin. Această cooperare a durat cinci ani (din 1997 până în 2002).

Cu toate acestea, președintele are și opțiunea de a forma un guvern tehnocrat format din experți, dacă niciun partid nu primește majoritatea în camera inferioară. Această posibilitate, în special, a fost semnalată de postul de televiziune TF1, menționând că nu au existat niciodată astfel de precedente în istoria Republicii a V-a. Totuși, acest lucru este complet acceptabil din punct de vedere legal.

După cum notează postul de televiziune, avantajul unui guvern tehnocrat este că ar fi mai ușor pentru miniștrii care nu sunt legați de liniile directoare politice să obțină un consens în adoptarea legilor. În Italia, își amintește TF1, cabinetul tehnic a fost format de mai multe ori, de exemplu sub Mario Draghi (din 2021 până în 2022).

Problema separării puterilor

Pe 27 iunie, la postul de televiziune France 2, Bardella a spus că dacă ar fi numit prim-ministru, președintele francez nu ar putea trimite trupe în Ucraina.

La rândul său, Le Pen, într-un interviu acordat Le Telegramme, și-a exprimat opinia că „titlul de comandant suprem”, care îi revine președintelui francez, „este onorific”, deoarece prim-ministrul este cel care controlează trezoreria.

Ea a explicat că Bardella nu intenționează să caute motive pentru o ceartă cu președintele, ci va stabili linii roșii și șeful statului nu va putea trimite soldați francezi în Ucraina contrar poziției premierului.

Alegerile se vor desfășura sub măsuri de securitate sporite. În acest sens, ministrul de Interne, Gérald Darmanin, a dat instrucțiuni prefecților să mobilizeze forțele de poliție.

Rezultatele primului tur de scrutin vor fi rezumate după închiderea secțiilor de votare la ora 20:00 (21:00 ora Bucureștiului). Codul electoral francez interzice strict publicarea exit-poll-urilor sau a oricăror alte prognoze înainte de încheierea votului. Încălcarea acestei interdicții este pasibilă de o amendă de până la 75 de mii de euro.