Coaliția de extremă stânga din Franța, Noul Front Popular, este creditată cu 172 - 192 de locuri, înaintea coaliției prezidențiale (între 150 și 170 de locuri) și a RN și aliaților săi (de la 132 la 152 de locuri), conform estimărilor inițiale ale institutului Ipsos Talan pentru France Télévisions, Radio France, France 24/RFI și LCP-Adunarea Națională.
Franța, dominată de stânga
Stânga a ieșit în frunte, urmată îndeaproape de coaliția prezidențială. Reușita fără precedent a Reuniunii Naționale (RN) și a aliaților săi în primul tur al alegerilor legislative anticipate a fost în cele din urmă oprită de mecanica Frontului republican.
Duminică, 7 iulie, rezultatele turului doi au adus în frunte, împotriva tuturor așteptărilor, Noul Front Popular (NFP) cu 172 -192 de locuri, înaintea coaliției prezidențiale sub steagul Ensemble - Împreună (150 - 170 de locuri) și a RN și a aliaților săi (de la 132 la 152 de locuri), conform estimărilor inițiale ale institutului Ipsos Talan pentru France Télévisions, Radio France, France 24/RFI și LCP-Adunarea Națională.
„Oamenii au exclus în mod clar cea mai proastă soluție. În această seară, RN este departe de a avea o majoritate absolută”, a salutat rezultatele Jean-Luc Mélenchon, care a spus că „nici un subterfugiu, aranjament sau combinație nu este acceptabil” și că refuză „să intre în negocieri” cu coaliția prezidențială. La rândul său, Emmanuel Macron a cerut „prudență”, rezultatele nerăspunzând la întrebarea „Cine va guverna?”
Coaliția de extremă stânga ar putea da tonul guvernării
La rândul lor, Les Républicains (LR) – care nu l-au urmat pe președintele contestat al partidului, Eric Ciotti, în alianța sa cu RN – și diferite partide de dreapta sunt creditate cu 57 până la 67 de locuri la finalul acestui scrutin convocat după dizolvarea Adunării Naționale, pe 9 iunie, de Emmanuel Macron. Partidele de stânga care nu au intrat în NFP ar obține între 13 și 16 locuri, iar UDI-centrul divers, între 6 și 8 locuri.
Extrema stângă este pe cale să termine pe primul loc datorită poziției sale unitare, construită a doua zi după dizolvarea parlamentului, împotriva extremei drepte. Alianța celor patru partide de extremă stânga (La France insoumise, Partidul Socialist, Ecologiștii și Partidul Comunist) ar urma să se descurce mai bine decât în legislatura precedentă, când avea 151 de deputați.
Echilibrul de putere de la stânga este semnificativ diferit față de coaliția anterioară de stânga, Noua Uniune Ecologică și Socială. Gruparea „răzvrătiților” a obținut între 68 și 74 de locuri, mai mult sau mai puțin numărul pe care îl avea în legislatura precedentă.
RN a crescut, dar nu suficient
PS a reușit să-și dubleze contingentul, obținând, după ce a avut în jur de treizeci de deputați, de la 63 la 69 de mandate. Suficient pentru a-i plasa într-o relație de putere egală cu „rebelii”. Ecologiștii au obținut 32 până la 36 de locuri, câștigând în jur de zece deputați (față de 23 aleși anterior). Comuniștii reușesc să adune 10 până la 12 locuri.
Deși extrema dreaptă își vede numărul crescând semnificativ față de iunie 2022, când gruparea RN a obținut 89 de deputați, partidul lui Jordan Bardella nu reușește totuși să obțină o majoritate relativă și, a fortiori, o majoritate absolută, ceea ce presupune atingerea pragului de 289 de deputați din 577.
Partidul RN, susținut de Eric Ciotti, a suferit ca urmare a reducerii abrupte a „triunghiularelor” după primul tur (de la 306 la 90) și a celor 218 retrageri ale candidaților de stânga și din coaliția prezidențială pentru a reduce șansele FN.
Rată record de participarela alegerile din Franța
Deși a obținut un punctaj mai mare decât se aștepta, coaliția prezidențială a suferit totuși de pe urma acestei dizolvări surprinzătoare dorită de șeful statului. După ce a numărat 305 de deputați în 2017, apoi 250 în 2022, tabăra macronistă și-a văzut numărul micșorându-se cu aproape o sută de deputați.
Majoritatea relativă a lui Emmanuel Macron este acum formată din trei grupuri minoritare. Renaissance, partidul prezidențial, are doar 95 până la 105 locuri, față de 172 de deputați aleși în 2022; MoDem-ul lui François Bayrou pierde cel puțin zece dintre membrii săi, cu 31 până la 37 de oficiali aleși (comparativ cu 48 de deputați anterior); Horizons, partidul fostului premier Edouard Philippe, menține existența grupului său cu 24 până la 28 de locuri.
Marine Le Pen Sursa foto: X
Franța află joi cine o va guverna
Echilibrele dintre diferitele blocuri vor trebui confirmate prin formarea grupurilor în Adunarea Naţională din Franța, a căror listă trebuie decisă joi, 18 iulie. Reamintim că este necesar un minim de cincisprezece deputați pentru a forma un grup la Palais-Bourbon. Între iunie 2022 și iunie 2024, zece grupuri au alcătuit Hemiciclul. Această cifră ar putea fi ușor atinsă după aceste alegeri, confirmând fragmentarea partidelor și dificultatea pentru Emmanuel Macron de a construi o coaliție care să guverneze.
Cert este că entuziasmul pentru aceste alegeri legislative nu a fost dezmințit în acest al doilea tur. Prezența la vot a fost de 59,7% duminică la ora 17:00, în ușoară creștere față de săptămâna precedentă (59,4%), și cu peste 20 de puncte mai mare decât cea din 2022 (38,1%).
Francezii nu au călătorit atât de mult pentru a vota de la alegerile legislative care au urmat alegerii președintelui socialist François Mitterrand în 1981. O rată de participare record care confirmă semnificația istorică a acestor alegeri și importanța acestora în recompunerea peisajului politic viitor, potrivit Le Monde.
(Traducerea: Ruxandra Lambru, RADOR RADIO ROMANIA)