Croaţii se vor prezenta duminică la secţiile de votare pentru alegerea unui nou parlament, pe fondul crizei refugiaţilor, subiect exploatat în campania electorală de principalele partide politice din Croaţia, fără a se propune însă, soluţii concrete pentru relansarea economiei ţării.
Primul scrutin legislativ de la aderarea Croaţiei la Uniunea Europeană, în 2013, este perceput de Uniunea Democrată Croată (HDZ, opoziţia conservatoare de dreapta) ca o şansă de a reveni la putere, în contextul unei recesiuni economice continue începând din 2009 şi al unui bilanţ negativ al guvernului de stânga de la Zagreb, relatează Agerpres.
În sondajele de opinie, HDZ are un mic avans faţă de alianţa dominată de Partidul Social-Democrat (SDP), formaţiunea premierului în exerciţiu Zoran Milanovic.
Pentru Milanovic, agravarea crizei refugiaţilor în ultimele două luni, când Croaţia a fost tranzitată de circa 300.000 de persoane cu destinaţia Europa Occidentală, a reprezentat ocazia de a deturna atenţia de la eşecul guvernului de a pune în practică reforme esenţiale pentru relansarea economiei.
Zoran Milanovic a dat dovadă de empatie faţă de migranţi, dar şi de fermitate faţă de ţările vecine şi a condamnat decizia Ungariei de a-şi închide frontiera cu Croaţia. De asemenea, acesta a criticat Serbia pentru modul de gestionare a crizei refugiaţilor, susţinând că mai presus de orice el apără interesele ţării sale.
Liderul opoziţiei, Tomislav Karamarko încearcă, la rândul său, să obţină avantaje electorale de pe urma crizei refugiaţilor, însă fără prea mare succes.
În plus, Karamarko a acuzat guvernul condus de Zoran Milanovic pentru corupţia generalizată, nepotism, creşterea datoriei publice (ajunsă la 87% din PIB) şi şomajul care afectează 17% din populaţie.