Alegeri, candidați, partide! Un „exercițiu” de teorie politică. Cum se vor poziționa candidații și partidele pentru alegerile parlamentare și prezidențiale?

Alegeri prezidențiale pe 24 noiembrie și 8 decembrie, alegeri parlamentare pe 1 decembrie 2024, reprezintă înțelegerea momentului. Dar oare ce tipuri de partide și candidați avem?

Alegeri și tipuri de candidați la prezidențiale

Alegeri prezidențiale și parlamentare reprezintă „meniul electoral” al toamnei târzii și debutului iernii 2024. Mircea Geoană care încă nu și-a exprimat opțiunea de a candida, a lansat conceptul de „vremea independenților”. Deocamdată, este avantaj pentru PNL care a surclasat PSD, social-democrații visând la alegeri în septembrie 2024.

Sunt multe necunoscute, nu se știe fiecare partid cum va proceda la alegerile prezidențiale. Nici PSD, nici PNL nu au specificat cine va candida. Se pare că nu va fi candidat comun. SOS prin Diana Șoșoacă și AUR prin George Simion au precizat că își asumă candidaturile pentru aceste alegeri.

Evident, este momentul marilor calcule și strategii, se vor face sondaje, se va vedea care este raportul dintre notorietate și intenția de vot, fiindcă aceste elemente de comparat sunt cele mai importante.

Alegeri și tipuri de partide

Pentru scena politică a ultimilor 3r4 de ani, eu am identificat mai multe tipuri de partide. Vorbim de partidele de interes ideologic, partide mari, cu tradiție, bine definite și cu electorat bine definit. Ar urma apoi partidele de personalități, adică partidele construite în jurul unor lideri care au mai fost în alte partide sau nu. Sunt partide de scor mic, cu o retorică puternică.

Urmează partidele -balama. Sunt partide care vin cu procentele pentru crearea de coaliții. Sunt partide care vor cere și vor negocia privilegii la centru și în teritoriu.  UDMR, partid etnic, este un partid -balama. I-aș zice și partid-zestre, fiindcă el a fost de multe ori „zestrea Guvernului”. Apoi, vin partidele-satelit. Aici, se impune o discuție ceva mai aplicată. Partidele mari au câțiva sateliți pentru a rupe voturi de la adversar. Partidele respective nu ating pragul electoral, dar, la redistribuire, partidul care câștigă alegerile, preia partea leului la redistribuire. Așadar, partidele satelit au și ele locul lor.

Urmează partidele-conservă. Aceste partide au ideologii ascunse, extremiste, sunt partide antisistem (fără să se confunde totuși) care promovează voalat extremismul  pentru ca în cazul că ajung în Parlament, să își arate interesele, pe față. Partidele antisistem sunt partidele care fac cotă în campanii electorale dar în cele din urmă, cum a fost cazul AUR sau USR, s-au cam adaptat sistemului.

Cum va arăta toamna - iarna 2024?

În mod cert, PSD și PNL caută soluții să guverneze unul contra celuilat, având alături partide de tipul celor pe care le-am descris. Evident, este posibil ca aceste partide să se alieze într-o Coaliție, negocierile purtându-se pe bază de procente.

Sursa foto: Wikipedia