Urnele de vot s-au deschis, miercuri, cu puţin înaintea orei locale 07:30, în Olanda, pentru alegeri legislative anticipate, ce ar urma să consacre victoria partidelor proeuropene, în pofida omniprezenţei euroscepticilor în timpul campaniei.
UPDATE: Liberalii devansează laburiştii, cu o mică diferenţă în alegerile legislative desfăşurate considerate un barometru pentru sentimentele anti-europene ale acestei ţări, potrivit primelor sondaje realizate la ieşirea din secţiile de votare, transmite AFP. Sondajele îi creditează pe liberalii conduşi de premierul în exerciţiu, Mark Rutte, cu 41 de deputaţi din totalul de 150, pe laburiştii lui Diederik Samsom cu 40 de locuri, în timp ce socialiştii (stânga radicală) ar obţine 15 locuri. Previziuni înainte de scrutin Peste 12 milioane de alegători au fost chemaţi la urne în circa 10.000 de secţii instalate în şcoli, gări şi supermarketuri pe întregul teritoriu al Olandei. Rezultatele sondajelor de opinie realizate la ieşirea de la birourile de vot sunt aşteptate la scurt timp după închiderea acestora, în jurul orei 21:00.
Cot la cot în fruntea sondajelor de opinie, liberalii actualului premier Mark Rutte şi laburiştii lui Diederik Samsom sunt creditaţi cu circa 35 de fotolii de deputaţi fiecare, dintr-un total de 150 disponibile.
Liberalii îşi doresc să readucă deficitul public sub pragul de 3 la sută începând din 2013, în conformitate cu exigenţele Uniunii Europene, datorită unui vast program de reduceri bugetare, în timp ce laburiştii ar prefera să investească în relansarea economiei. În pofida poziţiilor diferite faţă de austeritate, analiştii anticipează că aceste două formaţiuni vor forma o coaliţie şi vor constitui coloana vertebrală a unui guvern pro-european.
Potrivit France Presse, cu toate că au fost obligaţi să ridice puţin tonul în faţa liderilor europeni pentru a-şi satisface un electorat din ce în ce mai ostil planului de ajutor destinat Greciei şi "birocraţilor" de la Bruxelles, laburiştii şi liberalii rămân în esenţă, în mod tradiţional, proeuropeni.
Deloc surprinzător, poziţia cea mai extremă - ieşirea din UE - aparţine populistului instigator Geert Wilders, care s-a făcut prima dată remarcat prin retorica stridentă anti-Islam ce a prins la public în întreaga Europă. La celălalt capăt al spectrului se află premierul în exerciţiu Mark Rutte, apărător credincios al integrării europene, care aderă de asemenea şi la conservatorismul bugetar dur al cancelarului german Angela Merkel. Fără amenzi la Bruxelles
Între aceste două poziţii se află o serie de partide eurosceptice care sunt totuşi conştiente de importanţa blocului comunitar pentru Olanda, o naţiune a cărei economie este construită pe exporturi.
Liderul unui astfel de partid este Emile Roemer, care îi conduce pe socialişti. Roemer a câştigat capital de imagine în campanie spunând că, dacă va intra în viitoarea coaliţie de guvernământ, Olanda va mai plăti "doar peste cadavrul" său amenzi Bruxellesului pentru neîndeplinirea ţintelor de buget. La un recent eveniment de campanie din oraşul său natal Boxmeer, un oraş verde din estul Olandei şi în apropiere de frontiera cu Germania, Roemer a împărţit îngheţată cu aromă de roşie şi a spus că vrea "o Europă mai socială". Roşia este simbolul său de campanie.
Socialiştii săi au fost cotaţi bine în sondajele de opinie pe parcursul verii, după care au căzut pe a treia poziţie într-o cursă complicată care cel mai probabil va duce la lungi negocieri pentru formarea viitoarei coaliţii de guvernământ.