Acord în coaliţie: o singură zi de alegeri, mai puţini parlamentari şi vot uninominal pur la Senat, mixt la Camera Deputaţilor.

Alegeri locale odată cu cele generale, reducerea numărului de parlamentari şi un sistem de vot în care se consideră ales candidatul cu cele mai multe voturi în colegiu. Aşa va arăta anul electoral 2012, conform înţelegerii la care au ajuns ieri membrii coaliţiei de guvernământ.

300 de deputaţi şi 89 de senatori

De anul viitor, România va avea mai puţini parlamentari. Mai precis, în jur de 300 de deputaţi - inclusiv cei ai minorităţilor naţionale - şi 89 de senatori: câte doi de fiecare judeţ, câte unul pentru fiecare sector al Capitalei plus unul pentru Diaspora. În momentul de faţă, sunt 334 de deputaţi şi 137 de senatori, aşa că reducerea este de doar 70-80 de parlamentari.Oricum, la stabilirea numărului final de parlamentari se va ţine cont şi de rezultatele referendumului, după cum a anunţat ieri purtătorul de cuvânt al PDL, Sever Voinescu. Primul votat, primul ales

După câteva luni de negocieri, PDL şi UDMR au ajuns la o variantă de sistem electoral agreată de ambele părţi. Astfel, senatorii vor fi aleşi prin vot uninominal pur, în sensul că va fi declarat ales candidatul care va întruni cele mai multe voturi în colegiul său.

La Camera Deputaţilor a fost introdus un sistem de compensare, la solicitarea UDMR, astfel că două treimi din deputaţi vor fi aleşi prin vot uninominal, iar o treime pe o listă naţională. Nu s-a stabilit însă dacă pe această listă vor intra cei clasaţi pe locul doi în colegii sau dacă fiecare partid va veni cu o listă separată.

O zi de vot, şase ştampile

Comasarea alegerilor este, de asemenea, un lucru bătut în cuie la nivelul coaliţiei. Astfel, într-o singură duminică electorală, un cetăţean ar urma să dea şase voturi: câte unul pentru Cameră şi Senat, unul pentru preşedintele de Consiliu judeţean, unul pentru primar şi câte unul pentru listele de consilieri locali şi judeţeni. Conform calculelor făcute de PDL, prin organizarea alegerilor locale odată cu cele parlamentare se vor realiza economii de 30 de milioane de euro.

În plus, PDL a decis să propună partenerilor de coaliţie să interzică prin lege, în situaţia acestor alegeri comasate, posibilitatea ca o persoană să candideze simultan pentru două funcţii alese uninominal. Ca efect, nimeni nu va putea candida şi la funcţia de preşedinte de Consiliu Judeţean sau de primar şi, în acelaşi timp, şi la un fotoliu de parlamentar. Candidaţilor le rămân ca plasă de siguranţă numai candidaturile în cadrul consiliilor locale sau judeţene, care au loc pe listă de partid. Desigur, până la organizarea alegerilor în baza acestor prevederi mai trebuie bifată etapa modificării legislaţiei în acest sens. Sever Voinescu a declarat că PDL nu a luat în calcul în mod special asumarea răspunderii guvernamentale, păstrându-şi deschise toate opţiunile.

Reorganizarea teritorială, abandonată tacit

Practic, prin adoptarea aces tor modificări, membrii coaliţiei renunţă tacit la schimbarea Constituţiei în sensul introducerii parlamentului unicameral. Totodată, renunţă practic şi la ideea organizării României pe regiuni de dezvoltare, dat fiind că tot sistemul electoral stabilit ieri este gândit pe actuala structură a judeţelor.

Emil Boc a declarat ieri că PDL este singurul partid care susţine modificarea Constituţiei şi a făcut apel la Opoziţie, subliniind că pentru proiecte de acest fel este nevoie de două treimi din voturile tuturor parlamentarilor.

Dincolo de aceste declaraţii publice, duminică, într-o reuniune a Colegiului Director, democrat- liberalii au decis, de fapt, s-o lase mai moale cu regionalizarea şi cu modificarea Consti tuţiei, subiecte pe care s-a înregistrat un blocaj la nivelul coaliţiei.

OBIECŢII

Cristian Preda şi Raluca Turcan ar fi dorit să se respecte referendumul din 2009

Soluţia găsită de coaliţie în privinţa sistemului de vot a provocat obiecţii în PDL. Europarlamentarul Cristian Preda a apreciat ieri, pe blogul său, că "există riscul ca modificările să pară neînsemnate" şi că acestea nu respectă voinţa exprimată de popor prin referendumul din 2009: parlament unicameral şi numai 300 de aleşi. "O soluţie mai bună ar fi fost respectarea măcar a unuia dintre rezultatele referendumurilor ţinute în 2009", comentează Preda.

"Dacă numărul total al deputaţilor şi al senatorilor ar fi fost redus la 300 sau dacă se renunţa la bicameralism, chiar păstrându-se ceva mai mult de 300 de reprezentanţi, schimbarea ar fi fost mai clară", spune europarlamentarul PDL.

Deputatul PDL Raluca Turcan a salutat ieri consensul coaliţiei majoritare în legătură cu reducerea numărului de parlamentari, dar a deplâns introducerea sistemului de compensare la Camera Deputaţilor. Deşi apreciază că "suntem în faţa unui prim pas concret, oficial, în drumul spre realizarea voinţei electoratului exprimată la referendumul din noiembrie 2009 privind introducerea parlamentului unicameral şi reducerea numărului de parlamentari", deputatul PDL se teme ca "progresul făcut pe o direcţie să nu fie însoţit de regres în altă zonă, respectiv în ceea ce priveşte modul de alegere a parlamentarilor".

"PDL are datoria să susţină ferm şi neechivoc votul uninominal pur (...). Orice sistem de compensare, fie el printr-o listă de partid sau prin menţinerea actualei modalităţi de catapultare în Parlament a perdanţilor, subminează principiul votului uninominal şi permite de fapt unor candidaţi să se ascundă de votul direct al cetăţeanului", declară Raluca Turcan.