Alegerea preşedintelui Republicii Moldova, după aproape trei ani de criză politică, este un moment de cotitură în evoluţia ţării şi transmite atât pe plan intern cât şi extern un puternic mesaj de stabilitate şi normalitate. Noul lider de la Chișinău are însă de înfruntat o serie de provocări importante, au comentat pentru EVZ analiștii politici.
"Alegerea lui Nicolae Timofti reprezintă un moment cheie în evoluţia Republicii Moldova pentru că, în primul rând, se pune capăt unei crize politice care durează de aproape trei ani şi, în al doilea rând, transmite un semnal de stabilitate, de revenire la normalitate", a pentru EVZ Eugen Tomac, secretarul de stat pentru românii de pretutindeni.
"Cel mai important mesaj, transmis pe plan intern cât şi extern, este că Republica Moldova va continua programul de reforme democratice demarat de Alianţa Pentru Integrare Europeană. S-au făcut paşi concreţi în acest sens până acum, dar nu suficienţi", a adăugat Eugen Tomac (foto).
El a apreciat, de asemenea, că alegerea unui preşedinte dă mai multă greutate şi legitimitate Republicii Moldova în recent reluatul dialog 5+2 pentru soluţionarea dosarului transnistrean. Vezi cine e Nicolae Timofti, noul președinte al Republicii Moldova!
Ne puteți urmări și pe Google News
Numitor comun în politica de la Chișinău Analistul Cristian Ghinea, directorul Centrului Român pentru Politici Europene, crede însă că, dincolo de importanța momentului marcat astăzi, Nicolae Timofti va avea mai mult un rol simbolic în fruntea Republicii Moldova.
„Va fi un președinte simbolic, spre deosebire de Vladimir Voronin, care a fost un lider puternic și autoritar. Rolul lui Timofti va depinde în bună măsură de relația pe care o va avea cu guvernul care reprezintă de fapt puterea executivă la Chișinău. El va fi subordonat coaliției de guvernămât care l-a propus pentru funcția de președinte, un compromis maxim pentru depășirea crizei politice”, a subliniat Ghinea. „Timofti va avea grijă să împace conflictele din coaliție, va avea rolul de a găsi numitorul comun între cele trei formațiuni de guvernământ”, a adăugat analistul. „Cel mai important în acest moment mi se pare faptul că alegerea sa pune capăt în sfârșit obsesiei din coaliția proeuropeană de la Chișinău pentru funcția de președinte, care de fapt a și subminat coerența coaliției și a guvernării”, a mai precizat Ghinea. Prioritățile principale ale noului președinte moldovean, mai apreciază analistul, sunt relansarea economiei și a procesului de privatizare, finalizarea Acordului de Asociere cu UE, ridicarea vizelor pentru cetățenii moldoveni și negocierile din dosarul transnistrean. Și analistul Cozmin Gușă crede că Nicolae Timofti va fi un președinte cu o autoritate slabă. „Președintele moldovean nu dispune de o putere însemnată decât în cazul în care are în spate o forță politică importantă. El este într-adevăr susținut de către trei forțe politice, PDLM, PD și PL, dar acestea vor fi într-o competiție accelerată în perioada următoare. Astfel că lui Timofte îi va fi foarte greu să accepte sprijinul doar uneia dintre aceste trei forțe, așa că va fi un președinte slab”, a comentat Gușă. Nicio scuză pentru întârzierea reformelor Mesajul principal transmis de votul de astăzi este că Republica Moldova are în sfârșit instituții constituite, închegate, a subliniat și analistul Dan Dungaciu, directorul Institutului pentru Relații Internaționale al Academiei Române. „Presiunile pe noul președinte vor fi însă foarte mari pentru că actuala putere de la Chișinău nu mai are nicio scuză pentru reformele întârziate, situație pe care o argumenta prin criza politică din ultimii ani”, a subliniat analistul. Timofti trebuie să demonstreze că alianța de la Chișinău are și proiecte pozitive după toți acești ani în care liantul celor trei formațiuni proeuropene a fost doar teama de anticipate, a adăugat Dungaciu. „De altfel, el trebuie să mențină la un nivel acceptabil tensiunile din coaliția de guvernământ, să nu joace cartea politică în nume propriu, ci în sensul menținerii AIE la guvernare”, a mai precizat Dungaciu. Mesajul principal pe plan extern al noului lider moldovean trebuie să fie că vectorul Republicii Moldova este spre Vest și probabil va face acest lucru prin vizita pe care a și anunțat-o la Bruxelles. „În Republica Moldova, un președinte dispune de pârghii în măsura în care și le dobândește. Trebuie știut însă că președintele are acolo câteva prerogative importante, precum controlul serviciilor secrete sau faptul că premierul nu poate demite un ministru fără acordul șefului statului”, a subliniat Dungaciu. Citiți și:
- Republica Moldova are președinte după 3 ani de criză! Nicolae Timofti, ales șef al statului de către Parlament
Recomandările noastre
