Albania a deschis marți la Luxemburg primul capitol al negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, cu scopul de a face progrese în încercarea de a adera la blocul celor 27 de ţări.

A doua conferință UE-Albania

Conferința de aderare de marți este a doua care are loc între UE și Albania de când aceasta din urmă a devenit țară candidată, în 2014, ocazie care va permite Bruxelles-ului să examineze „fundamentele” aderării, în special modul în care țara se aliniază la drepturile omului, statul de drept și funcționarea instituțiilor democratice.

Discuțiile cu privire la aceste aspecte vor continua până la sfârșitul negocierilor de aderare, iar progresul în implementarea cerințelor de la Bruxelles va determina ritmul general al procesului.

Negocierile au fost aprobate de ambasadorii UE la sfârșitul lunii septembrie, după ce Albania a fost disociată de Macedonia de Nord în cererea de aderare, în ceea ce este văzut ca o reapariție a tensiunilor dintre guvernul naționalist de la Skopjee și vecinii săi din UE.

Silvio Gonzato, ambasadorul UE în Albania, a declarat pentru Euronews: „Discuțiile ar putea permite Tiranei să se alăture Muntenegrului în primul nivel al țărilor candidate”.

Albania nu are plan B

„Albania nu are un plan B”, a spus Gonzato în septembrie, „Există un consens clar între diferitele părți pentru a aduce Albania în UE”.

Din păcate negocierile de aderare se desfăşoară pe fondul intensificării presiunilor interne asupra prim-ministrului Edi Rama, care guvernează din 2013 și supraveghează consolidarea țării sale ca principală țară candidată la UE.

Săptămâna trecută, susținătorii opoziției au ieșit în stradă pentru a-i cere lui Rama să demisioneze, după ce un membru al Partidului Democrat conservator pro-UE al fostului prim-ministru Sali Berisha a fost închis pentru defăimare.

Opoziția susţine că Rama guvernează cu o mână de fier, reducând criticii la tăcere și abuzând de puterea sa pentru a-și obstacola rivalii politici. Berisha însuși se află în arest la domiciliu din cauza acuzațiilor de corupție din guvernele sale anterioare.

Relații proaste cu Grecia

Fredi Beleri, primarul născut în Grecia al unui oraș din sudul Albaniei și membru al Parlamentului European, a fost eliberat luna trecută după ce a fost acuzat că a cumpărat voturi, acuzații contestate puternic de Grecia.

Eliberarea sa a ajutat la obținerea aprobării Atenei pentru deschiderea negocierilor de aderare, o decizie care necesită aprobarea unanimă din partea tuturor statelor membre.

La Bruxelles, Rama rămâne un punct de referință în Balcanii de Vest, deoarece oficialii UE încearcă să revigoreze politica de extindere a UE, care a fost împinsă în fruntea agendei politice după invazia Rusiei în Ucraina.

Discuțiile trebuie să abordeze problema corupției

Unul dintre punctele conflictuale ale discuțiilor va fi probabil măsurile luate de Tirana pentru a aborda nivelurile ridicate persistente de corupție.

În evaluarea anuală a progresului țărilor candidate către aderarea la UE, în noiembrie anul trecut Comisia Europeană a declarat că „în ciuda unor progrese și a eforturilor continue în lupta împotriva corupției, aceasta rămâne o problemă îngrijorătoare”.

Un studiu anual al Departamentului de Stat al SUA din 2023 a constatat că „corupția există în toate industriile și la toate nivelurile de guvernare”.

Un oficial al UE, vorbind sub rezerva anonimatului, a declarat pentru Euronews că corupția este omniprezentă în toate aspectele vieții publice și reprezintă o provocare uriașă pentru integrarea Albaniei în UE.

Albania trebuie să facă mai mult mai mult pentru a proteja drepturile fundamentale

Rama și-a stabilit obiectivul de a fi pregătit pentru aderare până la sfârșitul deceniului, acordând prioritate în programul său de reforme luptei împotriva corupției și crimei organizate.

„În trecut, Albania a fost lăudată pentru realizările sale în combaterea corupției și a crimei organizate”, a declarat pentru Euronews Iliriana Gjoni, un analist al think tank-ului Carnegie Europe.

„De asemenea, trebuie să facă mai mult mai mult pentru a proteja drepturile fundamentale, libertatea presei și libertatea de exprimare”.

„Albania este pe deplin aliniată cu UE în toate aspectele legate de sancțiuni și politici de securitate și apărarea comună a UE”, a spus Gjoni. În plus, „este cel mai vechi membru NATO dintre toate țările din Balcanii de Vest, aderând la Alianţa Atlantică în 2009”, a adăugat analistul.

Bruxelles-ul pariază pe strategia „bani pentru reforme”

Executivul european speră că noul său plan de creștere pentru Balcanii de Vest poate accelera ceea ce este un proces de aderare foarte lung.

În următorii trei ani, investiții europene în valoare de 6 miliarde de euro vor fi injectate în cele șapte țări candidate din Balcanii de Vest, în schimbul unor reforme menite să aducă economiile și societățile lor mai aproape de UE.

Cele 6 miliarde de euro, alcătuite din 2 miliarde de euro granturi și 4 miliarde de euro împrumuturi în condiții preferențiale, vor fi distribuite în funcție de PIB-ul și populația fiecărei țări, însă vor fi disponibile numai după ce au implementat reforma” care vizează alinierea. legislația, standardele și practicile lor cu cele ale Uniunii Europene.

Țările care nu își îndeplinesc obiectivele de reformă şi-ar putea vedea fondurile alocate deturnate către alte țări din regiunea Balcanilor de Vest.

Potrivit surselor UE, acest model este menit să creeze „concurență” între țările vecine și să încurajeze reforme mai rapide.

Un oficial al UE a confirmat luna aceasta că fondurile destinate Serbiei și Kosovo vor fi blocate și deturnate către alte țări, în cazul în care ambele părți nu se vor angaja într-un dialog facilitat de UE pentru normalizarea relațiilor.

(Articol de Mared Gwyn Jones & Grégoire Lory, Euronews; Traducerea: Cătălina Păunel, RADOR RADIO ROMANIA)