Ieri am publicat un articol cu autor necunoscut și vă rugam să-mi spuneți dacă știți autorul, ca să-l felicit și să-i cer voie să-i mai public articolele, dacă le mai gasesc. Nimeni nu a găsit autorul, în schimb, am primit vreo sută de articole care circulă pe net, pe FB sau pe emailuri, fără autor necunoscut.

Fiind vorba despre Alain Delon, am luat legatura cu prietenul meu Pierre de la Paris si i-am relatat conținutul. Și-a amintit că a fost un interviu la televiziune cu marele actor francez, cu ceva vreme mai înainte. Iată ce spunea Alain Delon:

Academia Franceză de Film intenționează sa-i acorde lui Alain Delonpremiul Palme D'or pentru întreaga carieră, nominalizandu-l in acest sens.

O petitie, pornită din SUA (de unde altundeva?!?) cere Academiei la modul imperativ și agresiv să nu-i acorde premiul, afirmând că actorul ar fi fost de-a lungul întregii sale vieți "rasist, sexist si antiprogresist".

Intervievat de Rai 3 în legătură cu acest subiect, Alain Delon declara:

"Eu nu prea mai am de stat mult pe-aici, am avut o viață lungă și extraordinar de frumoasă, într-o lume care măcar pretindea că e normala la cap.

Am avut femei frumoase, mâncare bună, prieteni de calitate. Si glorie cât cuprinde, nu ca mi-o doream neapărat, dar asta mi-a adus dragostea si prețuirea oamenilor, care nu poate fi cuantificata.

În consecință, transmit Academiei ca poate sa dea curs petitiei, acest trofeu ma intereseaza foarte puțin, spre deloc.

Ma intereseaza însă, chiar ma îngrijorează enorm, încotro se rostogolește această lume scrântita, sărită de pe axul firescului și normalității.

Aceasta țară (Franța, n.a.) a generat si a cunoscut pe propria piele ororile unui iacobinism robesperian, practic atunci francezii au încetat să mai fie o națiune măreață, pe placul lui Dumnezeu.

Chiar si amicul meu, Gerard (Depardieu – n.a.), a tulit-o in Rusia din doua motive:

1. Sa nu-i mai ia fiscul globalist din banii castigati cu atata truda, cu eforturi anti-bahice considerabile si sudoarea “nasului” sau celebru (râde zgomotos).
2. Nu mai putea cu “corectul politic”! Ajunsese la un moment dat sa se planga că in toata echipa de filmare nu mai are decat doi francezi, si aia pe la cabluri si lumini.

Cum naiba, - ma intreba – sa faci filme despre celti si galii antici cu Hamid si Abdullah?

M-as fi dus si eu dupa el, sincer, dar nu-mi prieste clima, eu sunt mai sensibil la frig ca el …

Deci, să ia premiul cine vrea, dar va rog, cu cuvintele marelui Hasek: