Simultan cu alegerile prezidențiale, Irlanda organizează referendum pentru a decide dacă abrogă blasfemia din Constituție.

În contextul dezbaterilor actuale despre limitele libertăţii de exprimare şi libertatea religioasă, cetăţenii din Irlanda sunt chemaţi la referendum vineri, în aceeaşi zi cu alegerile prezidenţiale, pentru a decide dacă infracţiunea de blasfemie ar trebui să fie eliminată sau păstrată în Constituţia ţării, relatează The Independent citat de Agerpres.

 

În general, blasfemia este definită ca actul de a insulta sau de a vorbi într-o manieră profanatoare despre Dumnezeu sau alte chestiuni sacre. Într-o perioadă în care libertatea religioasă şi libertatea de exprimare ajung adeseori să se afle în conflict, nu este o surpriză faptul că blasfemia a redevenit un subiect de dezbatere, notează Ben Kelly, autorul acestui articol publicat pe site-ul cotidianului britanic.

Interzicerea blasfemiei a fost inclusă în Constituţia Irlandei în 1937, care stabiltește că „publicarea sau rostirea unor chestiuni blasfematoare, care incită la răzvrătire şi indecente reprezintă o infracţiune care este pedepsită în conformitate cu legea”.

 

Legea Defăimării (The Defamation Act), adoptată în 2009, a clarificat noţiunea, stipulând că o persoană comite această infracţiune dacă publică sau rosteşte „o frază care este grosolan de abuzivă sau insultătoare în legătură cu o chestiune considerată sacră de o religie, cauzând prin aceasta sentimente de mânie în rândul unui număr substanţial de aderenţi la acea religie”.

 

În 2017, Poliţia irlandeză a analizat plângerile formulate după comentariile făcute despre Dumnezeu într-un interviu acordat pentru RTE de către Stephen Fry, actor şi scriitor englez, însă a decis să nu continue acea anchetă. De fapt, nimeni nu a fost pus vreodată sub acuzare pentru blasfemie în istoria statului irlandez, fapt care i-a făcut pe mulţi să considere că legea în cauză este redundantă.

 

Constituţia care a cimentat statutul de infracţiune al blasfemiei este adeseori văzută ca un text demodat, conservator, intrând într-un proces lent de revizuire.

 

Modificarea Constituţiei necesită un referendum, aşa cum au fost cele organizate în ultimii ani în Irlanda în privinţa căsătoriilor gay şi a avortului. Referendumul de vineri va fi organizat odată cu alegerile prezidenţiale, iar acesta este motivul pentru care chestiunea ce o vizează nu a fost la fel de mult discutată ca în cazul precedentelor sesiuni publice de votare a unor chestiuni sociale.

 

Un alt motiv care ar putea să justifice mediatizarea slabă a acestei campanii constă într-o concepţie general acreditată în conştiinţa publicului larg, potrivit căreia irlandezii urmează să voteze pentru eliminarea acestei infracţiuni din Constituţie. Un sondaj publicat săptămâna trecută şi realizat de The Irish Times şi Ipsos MRBI a arătat că 51% dintre irlandezi vor vota pentru eliminarea infracţiunii, 19% pentru menţinerea ei, 25% au spus că sunt indecişi, iar 4% au precizat că nu vor merge la vot.