Agresiunea împotriva şefului CCR, un semnal de alarmă pentru România. Rezistenţii, imuni la Justiţie
- Cora Muntean
- 25 septembrie 2018, 00:00
La sfârșitul săptămânii, câţiva protestatari #rezist l-au apostrofat pe preşedintele Curţii Constituţionale chiar la intrarea în blocul în care Valer Dorneanu locuieşte. Incidentul readuce în discuţie agresivitatea în creştere la adresa reprezentanţilor statului român, dar şi o ciudată lipsă de reacţie a instituţiilor judiciare.
Un videoclip postat pe Facebook, în urmă cu două zile, îi arată pe câţiva protestatari #rezist, printre care Cristian Dide şi Marian Ceauşescu, atacându-l pe Valer Dorneanu (foto), preşedintele CCR. Protestatarii spun că l-au întâlnit pe Dorneanu pe bulevardul Unirii şi au mers cu el până acasă. „Aveţi un rol formidabil în ţara asta. De ce nu vreţi să ţineţi cu poporul, domnule? Aţi devenit anticamera PSD, stimate domn. Nu este frumos”, i-a spus unul dintre protestatari lui Valer Dorneanu. „Demnitatea şi onoarea”, a răspuns preşedintele CCR. „Slug a PSD, oameni vânduţi, comunistule”, a venit replica.
În discuţie a intervenit paznicul clădirii, care a fost la rândul său apostrofat şi jignit de protestatari. Valer Dorneanu a revenit la uşă pentru a aplana conflictul şi l-a îndemnat pe bărbatul care schimba replici cu protestatarii să se retragă. „Slugă şi cârpă”, s-a auzit în spatele bărbatului. Printre cei care apar în videoclip sunt Cristian Dide şi Marian Ceauşescu. De altfel, Cristian Dide este cel care a proiectat, sâmbătă seară, cu un laser, mesajul „Jos PSD” pe Palatul Parlamentului, chiar în timp ce pe această clădire rulau proiecţii din cadrul festivalului internaţional iMapp, organizat de Primăria Capitalei. Primăria Capitalei a anunţat că va face plângere penală împotri va celor care instigă în timpul festivalului. Deşi beneficiază de protecţia SPP, Valer Dorneanu nu era însoţit, la momentul agresiunii, de ofiţerul Serviciului de Protecţie şi Pază. Surse din cadrul SPP au declarat, pentru EvZ, că preşedintele CCR are obiceiul să plece la plimbare fără protecţie. Aici apare prima întrebare: şi atunci cum i se asigură protecţia în momentele în care Dorneanu doreşte să se plimbe singur?
Un membru CSM cere anchetă
Trecem pentru moment peste problema SPP şi ajungem la cea penală. Gestul protestatarilor se încadrează, în mod e vident, la infracţiunea de ultraj (artic olul 257 C d Penal): „Ameninţarea săvârşită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă, lovirea sau alte violenţe, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte ori omorul săvârşite împotriva unui funcţionar public care îndeplineşte o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii de stat, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale se majorează cu o treime.”
Starea de pericol în care s-a aflat şeful CCR a fost evidentă, doar diplomaţia sa a e vitat o tensionare a situaţiei. Dorneanu a anunţat, ieri, că nu va depune plângere împotriva agresorilor, dar există şi variante autosesizării Parchetului General. Cazul lui Dorneanu a atras atenţia şi unui membru CSM, Victor Alistar. Acesta i-a cerut procurorului Augustin Lazăr să se sesizeze în cazul preşedintelui CCR: „Consider că violenţa de limbaj, violenţa de atitudine şi hărţuirea unor persoane, cu atât mai mult a unor oficiali este inadmisibilă, iar nivelul de violenţă la care s-a ajuns în societatea românească cred că trebuie să fie stopat. Solicit procurorului general, ca în virtutea atribuţiilor pe care le are, să se autosesizeze şi să nu mai acopere asemenea chestiuni prin lipsa autosesizărilor aşa cum s-a întâmplat de pildă cu cauzele violenţelor din 10 august.
Indiferent de opţiunile s ale, care sunt e vidente, cred că primează exercitarea atribuţiilor de serviciu. Este de datoria sa să demonstreze că legea în România este apărată de aut orităţile care au această competenţă, este de datoria domniei sale să abordeze de o manieră obiectivă şi imparţială, cu eficacitate, aplicarea legii în această ţară, prin măsura în care este în posibilitate să îşi îndeplinească aceste atribuţii”. Cu toate acestea, până ieri, procurorii din subordinea lui Augustin Lazăr nu făcuseră niciun demers în acest sens.
Un lider PSD cere anchetă DIICOT
Cazul Dorneanu a provocat o reacţie şi din interiorul PSD ieri. Senatorul PSD Adrian Ţuţuianu a declarat că „este foarte important” ca Parchetul General să efectueze o anchetă referitoare la sur sele de finanţare a mişcării #rezist. „Cred că este foarte important ca Parchetul General să efectueze o anchetă privind sursele de finanţare a mişcării #rezist, pentru că au apărut pe piaţă foarte multe informaţii de acest tip, după cum eu cred că este foarte important ca Parchetul General şi DIICOT să analizeze în ce măsură anumiţi membri ai acestei mişcări se fac vinovaţi de consum de droguri, eventual trafic de droguri. Sunt teme care trebuie să ne preocupe şi care ţin de agenda publică imediată”, a spus Ţuţuianu, la Parlament.
Moda agresiunilor împotriva politicienilor a început în 2013
Poate că incidentul din weekend, care l-a avut în centrul atenţiei pe Valer Dorneanu, ar put ea părea unul izolat dacă nu am rememora indicidentele din ultimii ani, care au avut printr e personajele principale reprezentanţi ai statului r omân. Primul incident împotriva unui oficial român provocat de per soane care şi-au făcut o profesie şi un sens în viaţă din proteste a avut loc în toamna anului 2013. În data de 17 octombrie, maşina ministrului Culturii din acel moment, Daniel Barbu, a fost lovită în Centrul Vechi al Capitalei de mai mulţi protestatari ai „Uniţi Salvăm”, o mişcare precursoare a #rezist. Luneta maşinii a fost spartăşi ministrul agresat verbal.
Ștampila potrivită: „Eşti un derbedeu”
A urmat audierea a 19 persoane şi după câteva săptămâni au fost indentificaţi ca principali agresori, Claudiu Crăciun şi Alexandru Alexe, doi dintre liderii protestelor din ultimii ani. Cel din urmă a recidivat peste numai un an, când a mers la o masă rotundă despre Revoluţia din 1989 şi i-a spus fostului preşedinte Ion Iliescu că este un criminal. În stilul său consacrat, Iliescu a reuşit atunci să-i pună lui Alexe ştampila potrivită: „Eşti un derbedeu”. Dosarul incidentului din octombrie 2013 a fost instrumentat de procurorii de pe lângă Judecătoria Sector 3, care ne-au explicat ieri care a fost finalit atea. „Pentru distrugere s-a dispus clasare, întrucât Ministerul Culturii nu a depus plângere, iar pe tulburarea ordinii şi a liniştii publice s-a dispus renunţarea la urmărirea penală şi obligarea celor 6 indivizi la prestarea muncii în folosul comunităţii, pe o perioadă de 50 de zile”, ne-a declarat Cătălina Sântion, purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3.
Amintiri din anii ’90
Data de 20 iunie a acestui an a adus în faţa românilor alte două episoade de agresivitate a protestatarilor #rezist. Deputatul PSD Nicolae Bacalbaşa a fost bruscat de către protestarii care se aflau în faţa Palatului Parlamentului, acesta având nevoie de protecţia jandarmilor prezenţi la manifestare, pentru a traversa în siguranţă parcul Izvor. Parlamentarul a fost agresat și fugărit de protestatarii veniți la Parlament ca urmare a nemulțumirii create de modificarea codurilor de procedură penală. Printre agresori se afla şi Marin Ceauşescu, unul dintre cei care l-au atacat în weekend pe preşedintele CCR. „Acestea sunt manifestări extremiste oganizate la modul paramilitar şi, dacă nu sprijinite, măcar tolerate de o parte din instituţiile statului”, a declarat Bacalbaşa în acel moment.
„Nici în Ucraina nu am văzut aşa ceva”
În aceeaşi zi, pe holurile P arlamentului câţiva membrii #rezist au protestat împotriva liderilor coaliţiei PSD-ALDE. Aceştia au reuşit să intre în clădire cu ajutorul unor in vitaţii primite de la USR şi, odată ajunşi în hol, au început să adreseze injurii parlamentarilor. Organizatoarea protestului din acea zi a fost o anumită Angi Şerban, unul dintre liderii #rezist. Momentul, de o agresivitatea absurdă, a fost comentat în acea zi de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu: „Ce s-a întâmplat afară, vă spun sincer, am retrăit pentru câteva minute ziua de 28 ianuarie 1990. Mergeam la Guvern şi în Piaţa Victoriei, în faţa Guvernului, ne aşteptau contramanifestaţii organizate de FSN cu muncitori aduşi de la IMGB şi alte unităţi reprezentative ale României socialiste şi exact aceeaşi atmosferă de agresivitate dusă la extrem, de intoleranţă, pe care am văzut-o atunci, am reîntâlnit-o astăzi, promovată de USR şi de simpatizanţii sau membrii pe care i-au adus astăzi în Parlament. Eu n-am crezut că în Parlament voi asista la aşa ceva. Nici în Ucraina, unde se iau la bătaie în şedinţa de plen, nu am văzut aşa ceva”.
Cele două incidente din iunie 2018 au făcut şi ele parte dintr-o serie de întâmplări care par că au ca unic scop contestarea şi hărţuir ea reprezentanţilor instituţiilor statului român. Proiectul de opoziţie la proiectele statului prin agresivitate pare să fi fost anunţat chiar de unul dintre agresorii lui Daniel Barbu. Alexandru Alexe scria pe pagina sa de Facebook în data de 1 septembrie 2013: „Roşia Montană este numai începutul”
Fiul liderului PSD, urmărit de protestari în biserică
2017, Liviu Dragnea a de venit şi el clientul protestatarilor din cauza controversatei ordonaţe 13. În plină expansiune a protestelor, jurnalistul Mircea Marian găseşte de cuviinţă, nici mai mult nici mai puţin decât să publice pe pagina sa de Facebook adresa unde locuieşte liderul PSD. „E complet lipsit de etica profesională ceea ce voi face acum, dar vă spun că domnul Liviu Dragnea locuieşte lângă Piaţa Domenii, pe strada Alexandru Constantinescu 11-13, într-un bloc cu o clinică dentară la parter. Să nu vă vină idei”. După câteva ore, jurnalistul a şters postarea, dar adresa lui Dragnea făcuse deja turul int ernetului. Liderul P SD a depus o plângere care a fost soluţionată în vara acestui an, prin clasare.
Fenomentul „M..e PSD” avansează în Cotroceni
Totuşi, moda at acurilor la adresa familiei sale nu a dispărut. În urmă cu o lună, unii membri ai mişcării #rezist au găsit de cuviinţă să organizeze un protest la nunta fiului lui Dr agnea, Valentin. Acestora le-a venit ideea să îi distrugă e venimentul tânărului printr-un protest în f aţa bisericii unde urma să aibă loc căsătoria. Practic, pentru adepţii sloganului „Vrem o ţară ca afară” sfinţenia unei slujbe religioase nu era un impediment în manifestarea aversiunii faţă de un lider politic. Penibilul situaţiei a fost evitat în ultimul moment prin mutarea slujbei religioase la Palatul Snagov, într-un perimetru în care membrii #rezist nu aveau acces.
Cu toate acestea, Valentin Dragnea nu a scapăt de injurii. Fiul lui Dragnea şi soţia acestuia au fost agresaţi pe stradă, incidentul a vând loc în urmă cu 10 zile.
Conform unui articol scris de Raluca Feher, episodul s-a consumat „la căderea serii”, în faţa vilei lui Valentin Dragnea, situată în Cotroceni. Astfel, cum strada respectivă este strâmtă, fiul unui mare actor român s-ar fi intersectat cu fiul lui Dragnea, ambii fiind însoţiţi de nevestele lor. Recunoscându-l pe Valentin Dragnea, fiul actorului ar fi deschis geamul maşinii şi ar fi strigat: „Hoților, ticăloșilor, corupților, nu vă e rușine mă să vă bateți joc de țara asta și să furați de la copii săraci, tâlharilor, m..e PSD!!!!”.
Agresorul a fost fiul lui Ion Caramitru
Tot din artic olul ac esteia, aflăm că băiatul lui Dragnea s-ar fi speriat şi ar fi dat bir cu fugiţii, ascunzându-se în vilă şi lăsându-şi singură proaspăta soţie. Aceasta, la rândul ei, ar fi des chis g eamul aut oturismului în care se afla şi ar fi urlat: „Băăi, săracule, tu știi cine suntem noi măi, tu știi băi cine e bărbată-miu, băi gunoiule, tu știi ce o să vă facem băăi? O să vă strivim băăăi nimeniule!!!”, replici la c are fiul act orului ar fi rămas, de această dată, nepăsător. La scurt timp, două echipaje de poliţie s-ar fi pr ezentat la faţa locului și le-ar fi c omunicat soţilor Dragnea jr. că, în contextul în care nu au fost loviţi sau ameninţaţi, nu pot să f acă nimic. În ac est c az, purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 5, Andreea Ceauşu, ne-a c omunicat că „s-a început urmărire penală in rem sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de ameninţare şi tulburare a liniştii publice”. Conform afirmaţiilor liderului PSD, cel care i-a agresat fiul ar fi Andrei Caramitru, fiul actorului Ion Caramitru.
Augustin Zegrean s-a luptat cu o florăreasă
Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a povestit, ieri, pentru Evenimentul Zilei, despre peripețiile lui din perioada în care a condus instituția. Și-a amintit despre o întâmplare hazlie, confruntarea pe care a avut-o cu o florăreasă la Cișmigiu. Voia să cumpere un buchet de flori, femeia voia să i-l ofere cu o condiție. „Domnule judecător, faceți o lege și pentru noi și vă dau fără bani florile”, i-a spus ea. În cele din urmă, florăreasa a acceptat banii și i-a făcut cel mai frumos buchet, dar nu a înțeles, în ruptul capului, că președintele nu poate face legi.
A avut un ofiţer moştenit
În ceea ce privește protecția și paza, Augustin Zegrean a avut un ofițer care era umbra lui. „Eu l-am lăsat, că dacă nu, oricum mă urmărea, mai bine ne-am înțeles ca oamenii. Era foarte de treabă, eu l-am moștenit de la colegul meu, Nicolae Popa. Sâmbăta și duminica nu-l foloseam, semnam o hârtie că nu am nevoie”, și-a amintit fostul judecător constituțional.
Augustin Zegrean spune că nu a fost niciodată atacat, că și-a făcut mereu singur cumpărăturile și că umbla mereu printre oameni. În plus, el este cel care a inițiat dialogul cu jurnaliștii. „Eu nu m-am temut nici în 2012, când a fost nebunia cu referendumul. Chiar nu mi-a zis nimeni nici măcar un cuvânt urât. Eu cred că Dorneanu este mai închis și greșește că nu stă de vorbă cu ziariștii. Dar îmi pare foarte rău pentru el”, a spus Zegrean. Acesta a adăugat că nu crede că l-ar fi bătut, „că doar toată lumea îl știe pe Dide, are gură mare”. „Nu știu cum au ajuns la el acasă, probabil îl aveau în vizor. Și nu știu de ce s-au luat de el. Dorneanu e ca un bebeluș, nu face rău la nimeni”, a conchis fostul președinte al CCR.
„Să nu ne mirăm că vom avea asasinate politice”
Pentru a afla ce riscă agresorii, EVZ l-a contactat pe avocatul Ion Panaitescu (foto), fost judecător şi procuror. Acesta nu are o părere mai bună despre ce ar trebui să se întâmple cu agresorii: „Aceşti indivizi săvârşesc infracţiunea de ultraj pentru care pedeapsa este destul de severă. Ce este absolut inadmisibil însă constă în faptul că autorităţile nici nu catadicsesc pentru a lămuri ce se întâmplă. Dacă o ţin pe această cale, să nu ne mirăm că vom avea asasinate politice. Dacă se întâmpla invers, să zicem că băiatul lui Dragnea ar fi lovit pe cineva din întâmplare cu cotul, pe stradă, veneau 70 de mii de televiziuni şi se ajungea la Consiliul Europei, la Monica Macovei. Infracţiunea de ultraj are pedepse graduale. Se poate interpreta şi ca tentativă de omor, dacă, de exemplu, victima este lovită şi moare după 3 zile în spital. Mai grav decât ultrajul este nepăsarea criminală a autorităţilor noastre judiciare”.