Evenimentul Zilei > International > Afganistanul talibanilor, teren de oportunități pentru China. Beijingul, atras de mirosul resurselor naturale
Afganistanul talibanilor, teren de oportunități pentru China. Beijingul, atras de mirosul resurselor naturale

Afganistanul talibanilor, teren de oportunități pentru China. Beijingul, atras de mirosul resurselor naturale

China s-a arătat deschisă pentru o cooperare "amicală" cu talibanii când Statele Unite încearcă să-și încheie plecarea din Afganistan. Pentru unii observatori este dovada că Beijingul vrea să profite de vid pentru a acapara resursele naturale afgane. O lectură prea simplistă a situației, în opinia altor experți intervievați de „France 24”.

Președintele american, Joe Biden, a confirmat miercuri, 25 august, retragerea americană din Afganistan la sfârșitul lunii. Și după aceea? În opinia unora, Afganistanul va continua, chiar și sub domnia talibanilor, să fie teren de acțiune al unor puteri externe. Dar de astă dată, apare un nou actor: chinezii.

„China este gata să umple vidul lăsat de Washington”, afirmă Zhou Bo, fost colonel în armata chineză, într-un articol de opinie publicat în „New York Times”. Beijingul se va grăbi să „jefuiască Afganistanul în folosul său”, crede, la Richard Kemp, fost șef al forțelor britanice în Afganistan, intervievat de canalul american Fox News.

Atrași de mirosul resurselor naturale

O analiză a situației care, a priori, pare atrăgătoare. Afganistanul este cel mai important rezervor neexploatat din lume de anumite resurse strategice precum litiu și China este foarte interesată de acestea.

În afară de asta, țara participă din 2016 la „noile drumuri ale mătăsii”, giganticul program chinez de construire de infrastructuri în afara frontierelor sale.

Totuși, Beijingul a investit foarte puțin în Afganistan până acum. În opinia lui Zhou Bo, ar fi esențial pentru că țara era până acum „sub influența” Washingtonului. Scăpat de tutela americană, Afganistanul ar putea de acum înainte să se ofere fără reținere Chinei.

Beijingul s-a arătat de asemenea deschis ideii de relație cordială cu talibanii. La sfârșitul lui iulie, molahul Abdul Ghani Baradar, numărul doi al mișcării islamiste radicale, a fost primit oficial la Beijing de Wang Hi, ministrul chinez al afacerilor externe.

După preluarea puterii de către talibani, China a spus că vrea „să respecte alegerea poporului afgan” și speră o „cooperare amicală” între cele două țări.

Dar asta nu înseamnă că Beijingul se va arunca de cum va fi posibil asupra resurselor naturale afgane în schimbul câtorva împrumuturi pentru dezvoltarea infrastructurilor. ”Ei vor adopta mai întâi o abordare defensivă”, asigură Raffaello Pantucci, specialist în chestiuni de securitate chineză la Royal United Services Institute for Defence and Security Studies (Rusi) de la Londra, intervievat de „France 24”.

Într-adevăr, prioritatea numărul unu a superputerii asiatice, care are o frontieră comună de 70 km cu Afganistanul, este „să se asigure că terorismul Islamic nu se propagă spre țările vecine ale Afganistanului”, subliniază Angela Stanzel, specialist în China și Asia Centrală la institutul german de afaceri internaționale și securitate (SWP Berlin), intervievat de „ France 24”.

Uigurii nu sunt prea departe

Este cu atât mai important pentru Beijing cu cât uigurii – minoritatea musulmană în prezent persecutată de autoritățile chineze care o descriu ca pe un rezervor de extremism religios – nu locuiesc decât la câteva sute de kilometri de frontiera afgană.

În acest sens, Chinei i-ar plăcea să actualizeze compromisul găsit cu talibanii în anii 1990. La acea vreme, militanții separatiști uiguri înființaseră tabere de antrenament în Afganistan cu ajutorul Al-Qaida și Beijingul obținuse de la talibani ca ei să interzică combatanților săi să comită acțiuni violente în China. În schimb, China a investit în Afganistan. După 20 de ani, Beijingul nu se îngrijorează numai de riscul de contagiune jihadistă în China. „Vrea de asemenea să evite o propagare în celelalte țări limitrofe [Tadjikistan, Pakistan, n. red.] deoarece aceasta ar avea un efect destabilizator în țări în care Beijingul a investit mult în conformitate cu noile drumuri ale mătăsii”, precizează Rafaello Pantucci.

De aceea, chinezii „vor agita promisiuni de investiții în infrastructuri, ca pe niște morcovi, ca să-i incite pe talibani să facă ce vor ei”, estimează Valarie Tan, specialistă a discursului politic chinez la Merics (Mercatour Institute for Chinese Studies) de la Berlin, intervievată de „France 24”.

Nu va fi totuși vorba decât de promisiuni într-o primă etapă, vrea să creadă Rafaello Pantucci. El nu aderă la această idee a unei năvăliri asupra eldoradoului din subsolul afgan după ce vor fi plecat americanii.

Mai întâi, „pentru că chinezii nu au fost deranjați de prezența americană ca să facă afaceri, deoarece ei au obținut dreptul să exploateze una din cele mai importante mine de cupru din lume la Mes Eynak [35 km  sud de Kabul, n. red,] și au obținut o participație la exploatarea zăcămintelor de petrol”, amintește Rafaello Pantucci.

Aceste două proiecte n-au dat mare lucru pentru moment, dar nu din cauza prezenței americane. „Investiția pentru construirea tuturor infrastructurilor care lipsesc și asigurarea securității siturilor este prea mare”, notează cercetătorul Rusi. Chinezii nu au făcut-o „atunci când țara era aproximativ în pace datorită prezenței americane, nu vor merge acum când condițiile sunt și mai nesigure și domnește o mare instabilitate”, adaugă el.

Este problema exploatării zăcămintelor afgane îm general. „Sunt greu accesibile și trebuie construite drumurile, liniile de tren și alte infrastructuri pentru a le exploata. China se va gândi cu atât mai mult înainte de a merge acolo cu cât regimul este pe cale să revadă în scădere volumul investițiilor sale în străinătate”, notează Angela Stanzel, de la institutul german de afaceri internaționale și de securitate.

Să mergi acolo, dar când?

Totuși, chinezii vor sfârși prin a ceda tentației resurselor afgane, vrea să creadă Valarie Tan. Doar și pentru a arăta că pot face mai bine decât americanii. „Propaganda oficială a început deja să pregătească spiritele comparând Statele Unite cu puterea ‘distructivă’ în Afganistan, în opoziție cu China care întruchipează ‘constructorii’”, rezumă această specialistă a discursului oficial chinez.

„Deci nu se pune problema dacă vor merge acolo, ci când” rezumă Valarie Tan. În opinia ei, talibanii vor trebui să îndeplinească mai multe condiții: să formeze un guvern pe care Beijingul să-l poată recunoaște, să readucă stabilitatea în toată țara, să se asigure că terorismul islamic se oprește la frontiera de est a Afganistanului și nu repune în discuție modul în care China îi tratează pe uiguri.

Noii stăpâni de la Kabul n-ar trebui să aibă nimic de spus la toate astea, consideră diferiți experți intervievați de „ France 24”. „Ei vor face toate eforturile posibile, deoarece au nevoie de diversificarea surselor de finanțare și o recunoaștere oficială din partea Chinei – pe care nu au avut-o în anii 1990 – ar aduce o formă de legitimitate internațională foarte importantă”, conchide Angela Stanzel.

Dar nimic nu arată că talibanii se vor dovedi la înălțimea așteptărilor chineze. E greu de știut, într-adevăr, în ce măsură își vor putea menține controlul asupra  întregului teritoriu în confruntarea cu veleitățile seniorilor războiului locali.  Sau dacă vor putea opri poftele altor mișcări radicale islamiste – ca Al-Qaida – de a utiliza Afganistanul ca pe o trambulină pentru a merge spre est.

Publicat in categoriile: International
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: