LA LIBRE BELGIQUE.Uniunea Europeană şi Statele Unite au reacţionat negativ miercuri la compoziţia guvernului interimar afgan, care conţine vechea gardă talibană, dar nicio femeie şi contrastează cu promisiunile de deschidere a regimului.

Reveniţi la putere de la mijlocul lui august, talibanii au prezentat marţi un guvern care nu este nici "incluziv", nici "reprezentativ" pentru diversitatea etnică şi religioasă a Afganistanului, şi-a exprimat regretul UE, cea mai severă faţă de ei.

În guvern figurează mai multe personalităţi talibane care erau deja foarte influente în urmă cu două decenii, când islamiştii impuseseră un regim fundamentalist şi brutal, între 1996 şi 2001.

El a fost numit cu câteva zile înaintea împlinirii a 20 de ani de la atentatele din 11 septenbrie din Statele Unite, care au declanşat o intervenţie internaţională condusă de Washington şi care a dus la căderea lor de la putere.

Toţi membrii acestui guvern condus de Mohammad Hassan Akhund, un fost apropiat colaborator al fondatorului mişcării, mollahul Omar, decedat în 2013, sunt talibani. Şi aproape toţi aparţin etniei pashtun.

Mai mulţi noi miniştri figurează pe lista de sancţiuni ale ONU. Patru au trecut prin închisoarea americană de la Guantanamo.

Mohammad Hassan Akhund este cunoscut pentru că a aprobat distrugerea, în 2001, a statuilor gigantice ale lui Budda de la Bamiyan (centru), potrivit lui Bill Roggio, redactor şef al "Long War Journal" (LWJ).

Abdul Ghani Baradar, cofondator al mişcării, devine viceprim-ministru şi mollahul Yaqoub, fiul mollahului Omar, ministru al apărării.

Portofoliul internelor îi revine lui Sirajuddin Haqqani, conducător al reţelei omonime, considerată teroristă de Washington şi istoric apropiată de Al-Qaida.

Anunţând aceat guvern, purtătorul de cuvânt taliban, Zabihullah Mujahid, a afirmat că "nu este complet" şi că mişcarea va încerca să includă ulterior "oameni venind din alte regiuni ale ţării".

Lipsa femeilor

UE a reamintit că a avea un guvern "incluziv şi reprezentativ" era "una din cele cinci condiţii puse" în vederea unei eventuale recunoaşteri diplomatice.

Statele Unite au subliniat lipsa femeilor şi s-au declarat "îngrijorate" de "afilierile şi antecedetele unora dintre aceşti indivizi", chiar dacă îi vor judeca "după acţiuni".

Secretarul de stat, Antony Blinken, urma să discute miercuri în Germania cu partenerii săi din 20 de ţări zguduite de retragerea din Afganistan, pentru a-şi coordona poziţiile.

China, una din puţinele ţări care şi-a menţinut ambasada deschisă la Kabul, a salutat constituirea unui guvern care pune capăt "la peste trei săptămâni de anarhie".

De la preluarea puterii, talibanii nu au încetat să afirme că s-au schimbat. Dar promisiunile lor au dificultăţi în a convinge.

Revenirea Ministerului pentru Promovarea Virtuţii şi Reprimarea Viciului, care făcea să domnească teroarea în anii 1990, ar trebui de asemenea să provoace îngrijorare în rândurile populaţiei.

"Toţi afganii, fără deosebire sau excepţie, vor avea dreptul să trăiască în demnitate şi pace în propria lor ţară", a afirmat marţi şeful suprem al talibanilor, Hibatullah Akhundzada, tăcut până acum, fără să rostească însă niciodată cuvântul femei.

El a invitat noul guvern "să facă să fie respectată sharia" şi să eradicheze sărăcia şi şomajul". Economia afgană este distrusă de decenii de conflict şi depinde de ajutorul internaţional, în mare parte îngheţat în ultimele săptămâni.

Societatea s-a liberalizat

Obişnuiţi în trecut să guverneze fără a fi contestaţi, talibanii se confruntă de câteva zile cu o nouă provocare pentru ei. Semn că societatea afgană s-a liberalizat în 20 de ani, mai multe manifestaţii contra noului regim, adunând o majoritate de femei, au avut loc în oraşele mari.

Ele au căpătat un aspect sângeros la Hérat (vest), unde două persoane au fost ucise şi opt rănite cu glonţ marţi, potrivit unui medic local.

Situaţia s-a menţinut mai curând calmă miercuri. O mică adunare a fost repede dispersata de talibani la Kabul, a constatat un jurnalist al AFP. Aclaşi lucru s-a petrecut la Faizabad (nord-est), potrivit media locale.

Zabihullah Mujahid a calificat aceste manifestaţii drept "ilegale" atâta vreme cât "legile nu sunt proclamate"şi a cerut media să "nu relateze (despre ele)".

Focuri de armă au fost trase în aer marţi la Kabul pentru a-i dispersa pe manifestanţii care denunţau tocmai represiunea din partea talibanilor în Panjshir, unde mişcarea de rezistenţă s-a ridicat împotriva lor.

Rebeliunea din valea Panjshir, bastion antitaliban de multă vreme, este condusă de Frontul Naţional de Rezistenţă (FNR) şi de şeful acestuia, Ahmad Massoud, fiul celebrului comandant Ahmed Shah Massoud, asasinat în 2001 de Al-Qaida.

Talibanii au proclamat luni că au preluat controlul văii şi au avertizat că orice nouă tentativă de insurecţie va fi "dur reprimată". Dar FNR a dat asigurări că va continua lupta.

Un purtător de cuvânt al FNR, Ali Maisam Nazary, a estimat miercuri că "povestea din jurul talibanului modern" este încheiată după formarea acestui guvern, care va deveni, după părerea lui, rapid "paria" şi "ilegitim".