Banii care îl ţin pe Mircea Musgociu în priză vin de la 14 ani. La 47 de ani, nu are somn şi adoarme la două dimineaţa...de nevoie.

Imaginaţi-vă un om energetic, vizionar, mai mult decât încrezător în forţele proprii, căruia nu îi este teamă de nimic. Un prieten vine la el într-o zi şi îi propune o afacere. Nu are niciun ban, doar o idee: producţie de cizme din plastic pentru România. Vizionarul nostru îl priveşte, îl urcă în maşină şi pleacă amândoi spre Italia, unde le intră pe sub piele producătorilor italieni de utilaje de mase plastice să le dea cu 200.000 de dolari, în loc de 500.000, maşinăria care va urma să exporte din România, în câteva luni, un tir pe zi de cizme de plastic.

Mircea Musgociu este astăzi unul dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri din Târgu Mureş. A fost de acord să mergem pe urmele începuturilor sale, să luăm "simptomele" care l-au făcut să se gândească mereu la bani.

Autodidact până la cinci dimineaţa

Mircea are 14 ani, e în clasa a VIII-a şi după un an de rugăminţi la tatăl său, şef-contabil în Târgu-Mureş, acesta îi cumpără primul său magnetofon, polonez. E atât de încântat încât începe să-l întoarcă pe toate părţile. E startul aventurii sale. "Am tras nişte cabluri la el, boxe pe post de difuzoare. Nu prea găseai nimic pe atunci. La un moment dat a venit un prieten la mine care a băgat în priză cablul de la boxe. Nu mă întrebaţi de ce. Cert e că a trebuit să încep să studiez electronică, să-mi repar magnetofonul. Practic, autodidact", mărturiseşte astăzi. Nu a fost niciodată un geniu. Are o inteligenţă de nivel mediu.

Când părinţii săi se culcau, Mircea îşi aprindea lumina în cameră să citească cărţi şi reviste tehnice de genul "Do it Yourself". În doar câteva luni, nu numai că şi-a reparat propiul magnetofon, dar lumea din oraş începuse să apeleze la el contra-cost. Stătea până la cinci dimineaţa, deşi a doua zi avea cursuri la unul dintre cele mai bune licee din oraş.

"Tata se trezea la cinci dimineaţa şi învăţasem să mă culc înainte să se scoale el, altfel ne certam urât", îşi aminteşte Mircea.

Hipomanie sau un temperament hiperactiv?

"Manualul de Diagnostic şi Statistică a Tulburărilor Mentale (DSM)" încearcă să explice de unde provin aceste episoade. John Gartner, autorul cărţii "The Hypomaniac edge" consideră că comportamentele constructive asociate cu hipomania pot contribui la ceea ce se numeşte astăzi "tulburare bipolară".

Oameni asemenea lui Honore de Balzac, autorul francez al "Comediei Umane" se condiseră c-ar fi fost hipomaniac pentru că singurele ore de lucru ale sale erau de la miezul nopţii la răsărit şi dormind doar patru ore pe zi. Plus un consum excesiv de cafea. Mircea însă nu bea cafea. Pentru el, e ca şi cum ar da pe gât o sticlă de vin. "Nu-mi explic cum reuşeam să stau treaz atâta. Dar era o energie în aer, pe care o am şi acum. La două dimineaţa, azi, încă îmi caut de lucru. Pasiunea era şi e atât de mare că n-am somn. Mă culc că nu ştiu ce să mai fac. Resemnat", se gândeşte Musgociu.

Lui Mugur Ciumăgeanu, vicepreşedintele Asociaţiei de Psihiatrie comunitară, i se ridică părul pe mâini când aude de episoade de hipomanie: "Am avut pacienţi care, într-un episod din-asta şi-au vândut casa pentru 200 de dolari, o altă pacientă apartamentul de două camere pentru a cumpăra baloane copiilor de la periferia orasului. Există ce e drept pasiuni care să aibă un fond de tulburare bipolară, dar nu am un exemplu clar să vă ofer"

Fluxul gândirii, accelerat

Care este de fapt secretul unui om care toată viaţa urmăreşte să facă bani? Totul pleacă de la o idee bună, o pasiune puternică şi nu se lasă descumpănit. Ba mai mult, Mircea convinge doi directori înainte de 1989 să îl lase să muncească altceva decât ce scrie pe fişa postului. După terminarea Politehnicii, la Iaşi, a fost repartizat la Viitorul Oradea, inginer electronist. "Şi m-am dus la director şi i-am zis că trebuie să fac ceva mai deosebit de atât, că eu am mult de lucru acasă şi că stau aici şi-mi pierd timpul. L-am convins", mărturiseşte Mircea.

Un "simptom" al hipomaniei este cel de a le vorbi foarte uşor oamenilor, de a le oferi soluţii la orice problemă. A doua oară, la Imatex Târgu-Mureş: "Şi aici am avut un director deschis la minte căruia i-am zis că eu nu pot să inspectez toată ziua maşini de mase plastice speciale. Să-mi dea şi mie ceva mai special. Mi-au făcut o sală separată unde m-am apucat să fac eu tot felul de experimente. Aveam laboratorul meu, în care m-a prins şi revoluţia".

Cu tot cu programul de lucru, Mircea terminase facultatea la Iaşi cu 60.000 de mărci bani proprii, îşi cumpărase maşină şi alor lui, un apartament în centrul oraşului, de 14.000 de mărci.

4 ani cu cea mai tare discotecă din Iaşi, muncind noaptea

În clasa a X-a, Mircea a plecat la mare cu 2.000 de lei, banii strânşi din amplificatoare reparate la Târgu-Mureş. În clasa a X-a, avea discoteca lui la liceu, totul la mână aranjat de viitorul inginer electronist. Business-ul clasic al românului de dinainte de 1989: copia muzica adusă de la Bucureşti pe caseta, repara videouri, magnetofoane, televizoare color.

Adevăraţii bani i-a făcut din momentul în care a început să construiască sisteme de recepţie satelit, apoi instalaţii de satelit comunitare. La Iaşi, Club 56 a fost timp de patru ani cea mai mare discotecă din Iaşi. "Permanent lucram la sonorizare, boxe, totul era făcut de mine. Îmi plăcea să lucrez noaptea. Ziua eram la cursuri şi era cea mai grea facultate (n.r. Electronică şi Telecomunicaţii) din Politehnică. Şi-am trecut cu bine, n-am avut decât o restanţă", mărturiseşte Mircea.

Un om de afaceri polivalent Odată cu deschiderea graniţelor după 1989, Mircea Musgociu s-a ambiţionat să devină un om de afaceri polivalent. A construit în Târgu Mureş, la propriul său atelier, proaspăt înfiinţat, primele ceasuri de taximetrie din oraş. Împreună cu asociaţii săi, a făcut apoi Telesatco, prima firmă de televiziune prin cablu din oraş. "Eram încă manager la ea, când a venit un prieten la mine, fără bani, dar cu o idee: să producem cizme din cauciuc. Atunci era încălţămintea ţării. Ne-am suit în maşină şi-am plecat în Italia după un producător, cu 200.000 de dolari. Bani imenşi la vremea respectivă. Cumpărai jumătate din centrul oraşului Târgu Mureş".

În Italia a stat o săptămână la fabrică. "Eram tânăr, entuziasmat, le-am plăcut cred foarte mult oamenilor de s-au hotărât să-mi vândă utilajul de care aveam nevoie la preţul meu, nu la 500.000 de dolari, cum vroiau ei", mai spune acesta.

A închiriat o hală, a montat totul cu un tehnician, dar n-a scăpat nimic din ochi. "În fiecare zi mă vedeai cu halat şi ulei. Stăteam 48 de ore la fabrică când se strica ceva. De vineri seară până vineri dimineaţa. Totul să exportăm un tir pe zi de cizme de cauciuc", îşi mai aminteşte afaceristul.

În 2008, afacerea sa valora 4,16 milioane de lei, cu pierderi de 13.402 lei, potrivit datelor de pe Ministerul Finanţelor. În 2005, Mircea a devenit şi acţionarul majoritar al companiei Sedcom Librării din Mureş, după ce a plătit aproape 10 miliarde de lei vechi

În 2010

Astăzi, tânărul care şi-a câştigat primii bani la 14 din repararea magnetofoanelor are 47 de ani. A vrut să facă bani şi a devenit în 2010, unul dintre cei mai imporantanţi acţionari ai Bursei de Valori Bucureşti. "Omul cu potop de idei, energie infinită, dorinţa de unitate şi success", l-ar descrie DSM-ul. Personajul în cauză însă nu-şi explică.

Singura condiţie pentru a deveni un bun afacerist, e în opinia lui Mircea munca, munca şi iar munca. Spune că n-a făcut niciodată afaceri cu statul, că n-a fost un geniu, iar educaţia părinţilor şi nevoile pe care le-a resimţit când era mic i-au întărâtat cel mai tare.

"Încerc să-l îndrum pe băiatul meu de 15 ani pe acelaşi drum, dar nu reuşesc. E inteligent, dar nu are ambiţie", mărturiseşte Mircea.

Hipomania, care nu are caracteristici psihotice, ar putea explica obsesia unora spre a dobândi şi a reuşi. "Eu cred că afaceriştii nu sunt neapărat hipomaniaci deplini. Pe litera cărţii, e un episode patologic. Dar dincolo de asta, e şi un temperament de bază, care-l nu-l lasă să se oprească nicioadă. Asemenea sângelui care curge prin vene şi-ţi irigă creierul şi nu se poate opri. Poate", conchide Ciumăgeanu.

Citiţi şi:

• Ghid pentru tinerii care vor să înceapă o afacere
• Francizele care te scot din criză
• Parisul, secretul de succes al unei afaceriste românce
• Afaceri de vânzare pe internet. Ce poţi cumpăra cu 15.000 €