Bucureștiul este una dintre cele mai poluate capitale europene, iar efectele se văd nu doar în măsurătorile în privința calității aerului, ci și în problemele de sănătate.
Principala sursă de poluare în București este traficul auto. În Capitală sunt aproximativ 1,5 milioane de mașini la o populație de 1,8 milioane de locuitori. Experții de mediu spun că și salubrizarea deficitară a străzilor contribuie la poluarea accentuată din oraș.
Însă, vineri noaptea și sâmbătă dimineața, s-a înregistrat un nivel foarte ridicat de poluare în București, în condițiile în care traficul a fost foarte redus. Pentru particulele PM 2,5, rețeaua independentă de monitorizare a calității aerului - Airly.org - a înregistrat valori instant de până la 7 ori mai mari față de valorile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății pentru media zilnică. Aceste zone au fost marcate pe hartă cu culoarea violet și indicativul de poluare extremă, potrivit hotnes.ro.
OMS a stabilit standardul pentru concentrația zilnică medie de particule PM 2, 5 la 25 micrograme pe metru cub, iar standardul anual este de 10 micrograme pe metru cub.
Valorile limită ale OMS pentru concentrația zilnică medie de particule PM10 este de 45 de micograme pe metru cub.
Ce reprezintă PM 2,5
PM 2, 5 reprezintă indicatorul tehnic pentru cele mai periculoase pulberi în suspensie (fire de praf) detectabile în aer în special în oraşele mari. „2.5“ se referă la dimensiune şi indică o particulă de maxim 2,5 microni. Spre deosebire de pulberile mai mari, încadrate la PM10 (adică particule cu o dimensiune de minim 10 microni), pulberile din categoria PM2, 5 pătrund adânc în plămâni, sunt greu de îndepărtat şi provoacă o reacţie a sistemului imunitar. Mai precis, celulele de apărare ale organismului le confundă cu bacteriile şi încearcă să le omoare.
Cum nu reprezintă bacterii, sistemul imunitar nu le poate "ucide", iar rezultatul reprezintă o inflamaţie permanentă a ţesutului pulmonar. De regulă, aceste pulberi conţin şi substanţe active, care generează un proces de îmbolnăvire a plămânilor similar celui cauzat de fumat sau de îmbătrânire. Expunerea pe termen lung la poluarea cu particule fine creşte mortalitatea şi riscul de boli cardiovasculare. Acest tip de particule provin din praful de pe stradă, noxele de la centrale termice şi industriale, combustia de orice fel, trafic sau şantiere neprotejate.
Poluare în Capitală
Și pentru PM10 au fost înregistrate valori de 3-4 ori mai mari în oraș și la periferie.
La stația de pe Șoseaua București Târgoviște s-au înregistrat valori instant de până la 95 ori mai mari față de valorile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății pentru media zilnică.
În Voluntari s-au înregistrat valori instant de până la 12 ori mai mari față de valorile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății pentru media zilnică.
În București, pentru PM 2,5, depășirile au fost de maxim 10 ori peste limita zilnică recomandată de OMS. Cele mai mari depășiri au fost în Bucureștii Noi și în zona Șoseaua București-Măgurele.
Și platforma aerlive.ro a înregistrat depășiri mari.
Senzorii au început să se înroșească de vineri seara, de la ora 19.00, vârful a fost atins pe la ora 22.00, apoi a rămas aproape constant până sâmbătă dimineața la ora 9.00, semn că orașul nu se ventilează. De la ora 10.00 poluarea a început să scadă câte puțin.
Potrivit măsurătorilor oficiale, din Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității aerului, în ultimele 24 de ore au măsurat concentrațiile de PM 2,5 16 stații, iar cele mai mari depășiri au avut loc la:
B27 - stația din Voluntari - a înregistrat concentrații orare de PM 2,5 cuprinse între 49 și 185 micrograme pe metru cub; B30 - stația din Buftea - a înregistrat concentrații orare de PM 2,5 cuprinse între 57 și 150 micrograme pe metru cub; B9 - stația din Bucureștii Noi - a înregistrat concentrații orare de PM 2,5 cuprinse între 51 și 131 micrograme pe metru cub; B10 - stația din Chiajna - a înregistrat concentrații orare de PM 2,5 cuprinse între 64 și 78 micrograme pe metru cub; B11 - stația Bragadiru - a înregistrat concentrații orare de PM 2,5 cuprinse între 54 și 70 micrograme pe metru cub;