Candidatul liberal Adriana Săftoiu crede că problemele pleacă de la modul în care s-au făcut legile, votate astfel încât băieţii deştepţi să se strecoare printre ele.

"Îmi relata cineva că un caiet de licitaţii pentru asfaltare de drumuri impunea ca firmele să aibă un număr exact de utilaje. Numai o firmă îndeplinea criteriul acesta. A câştigat şi zici că şi legal! Cred că toate problemele pleacă de la modul în care s-au făcut legile, ca să se strecoare printre ele băieţii deştepţi şi numai naivii cred că ei aparţin unui singur partid", a declarat Adriana Săftoiu.

Mircea Marian: Care-i relaţia dv. cu Dinu Patriciu?   Adriana Săftoiu: Cuvântul „relaţie“ e mult spus. Ne-am întâlnit atunci când mi s-a făcut propunerea de a candida. Am discutat, m-a încurajat să accept. Am refuzat câteva luni la rând, erau alegerile locale, eram consultant al organizaţiei PNL Prahova. Am tras de timp, sperând că acest mod de a spune „nu“ este un refuz diplomatic. Dar au fost mai perseverenţi decât m-am aşteptat, mai ales domnul Mircea Ionescu Quintus. Cu domnul Patriciu m-am întâlnit în acest context.   M.M.: Patriciu v-a finanţat campania? Până în momentul de faţă nu. Din ce ştiu, intenţia era să sponsorizeze organizaţia PNL Prahova şi nu persoane. Eu nu am primit bani, ci mai degrabă sprijin prin donaţii, de exemplu cărţi sau mobilier pentru şcoli şi grădiniţe de la fundaţii care au programe educaţionale. Mergând prin sate şi intrând în contact cu şcoala, am descoperit că unele au biblioteci, altele nu. Fondul de carte nu numai că este insuficient, dar cărţile sunt roase de şoareci. Împreună cu profesorii, am propus un program: „O şcoală, o bibliotecă“. Să atragem donaţii către bibliotecă, după care să găsim modalităţi să convingem copiii să citească. Corint, Rao şi Nemira au făcut donaţii cu foarte multă generozitate.  Ioana Lupea: Cum v-au primit liberalii?   Mă cunoşteam cu cei din organizaţia PNL Prahova, căreia i-am fost consultant la alegerile locale. Fiind vot uninominal şi neavând funcţii de partid, nu m-am intersectat cu conducerea PNL de la centru.  I.L.: Aveţi un colegiu cu oameni săraci.   Sunt vreo 70.000 de locuitori. Şomajul este între 0,6%, în comuna Tătaru şi 2,2% la Dumbrava, mic la prima vedere. Când intri în contact cu satul, îţi dai seama că zona este săracă, cu o populaţie îmbătrânită. Sunt doar copii şi bătrâni. Canalizarea, gazul, apa şi asfaltul sunt cele patru probleme principale ale colegiului meu. Tătaru este, după părerea mea, mai frumos ca Sinaia, dar nimeni nu investeşte acolo, pentru că nu există apă, gaze, canalizare. I.L.: Ce le poţi promite unor oameni asistaţi social?   Am descoperit familii apte de muncă, cu câte trei copii, care primesc ajutor social, un milion pe membru de familie. Ar trebui să lucreze vreo 36 de ore în folosul comunităţii. Aproape niciodată nu se întâmplă acest lucru. Se complac în această situaţie. Am fost la o fabrică de panificaţie al cărei patron a încercat, fără succes, să facă angajări din zonă. Pentru două, trei milioane în plus faţă de ajutorul social, să te trezeşti de dimineaţă, să te duci la serviciu? Mai bine stai acasă, cu mâna întinsă. Un coleg care candidează tot în zona rurală îmi povestea că-şi pregătise discursuri despre reforma justiţiei, lupta împotriva corupţiei. S-a dus în prima zi, a vorbit 10 minute şi oamenii s-au împrăştiat. Mai în glumă, mai în serios, cineva i-a sugerat să mai facă şi câte un dezacord, ca să-l priceapă lumea.  

I.L.: Să înţelegem că în parlament veţi susţine măsuri social-democrate?   Nu ştiu dacă sunt social-democrate. Pentru oamenii în vârstă prea multe soluţii nu sunt, când îţi numeri viaţa în zile, nu în ani... Sunt pensionari care trebuie să opteze între pensia lor şi cea de urmaş. Cumulate, nu depăşesc salariul minim pe economie. În acest caz, se poate accepta cumularea pensiilor, dacă nu depăşesc acest salariu. Pentru asistaţii social ar trebui schimbate reglementă rile. Acest ajutor social ar trebui limitat ca perioadă prin condiţionarea de găsire a unui loc de muncă. Nu poţi să acorzi la nesfârşit acest ajutor social unor persoane doar „leneşe“. I.L.: Li se reproşează candidaţilor la parlament că vorbesc precum primarii. Este îndreptăţit? Într-un sat, în vară, am întâlnit copii cu plagă de mizerie. Întreb un om: nu speli copilul? Îmi arată fântâna, pe jumătate goală, şi-mi răspunde că scoate 4-5 găleţi de apă pe zi, din care dă animalelor, bea şi face de mâncare. Asta spune foarte multe despre nivelul de aşteptare. Mai mult de 50% candidă m în comune şi oraşe mici. Majoritatea ne vom întoarce cu aceleaşi probleme din teritoriu în parlament. Ce facem? Dincolo de chestiunile de doctrină, trebuie să punem problemele în coşul comun şi să le rezolvăm. Sentimentul pe care-l am este de lipsă de viziune şi de coerenţă a clasei politice. Aş vrea să văd un guvern care vine şi spune că în patru ani va conecta toată ţara la reţeaua de apă, gaze şi va rezolva canalizarea. Sunt chestiuni mari, unde ar trebui să existe un consens naţional, dar la noi politica se face cu ură, iar ura nu generează decât rău.   I.L.: Corupţia nu e o explicaţie?   Legile permit corupţia. Îmi relata cineva că un caiet de licitaţii pentru asfaltare de drumuri impunea ca firmele să aibă un număr exact de utilaje. Numai o firmă îndeplinea criteriul acesta. A câştigat şi zici că şi legal! Cred că toate problemele pleacă de la modul în care s-au făcut legile, ca să se strecoare printre ele băieţii deştepţi şi numai naivii cred că ei aparţin unui singur partid. Nu politicienii ar trebui să ne spună cine e corupt, ci legea. Asta ar trebui să fie grija noastră ca politicieni. Să facem legi fără breşele care permit toate aceste furăciuni. Vă dau alt exemplu. La două şcoli din comuna Bucov, pentru WC-uri, fiecare cu patru cabine, factura e în total de opt miliarde. Întrebându-l pe primar cum este posibil, îmi spune că licitaţia o face inspectoratul şcolar. Iar dacă la licitaţie s-a prezentat de trei ori la rând doar firma aceea, i s-a acordat contractul. S-a aplicat corect legea? Da, ţi se spune. Cum a fost ea făcută? Ca să câştige cine trebuie. Sunt multe alte şcoli cu lucrări neterminate. La Dărvar, şcoala nu are încălzire şi apă. După patru ore de curs, copiii sunt vineţi de frig. Lucrările au început în septembrie 2007 şi nu s-au terminat nici acum. Mă întreb de ce în caietul de licitaţii nu se prevede ca firmele care nu îşi onorează contractele să fie excluse. Pentru că respectivele firme continuă să câştige licitaţii. SALARII

„Profesorii îmi spun că sunt carne de tun într-o bătălie politică“  

I.L.: Să zicem că PNL iniţiază suspendarea preşedintelui. Veţi cere comunităţii dv. un mandat?   Firesc ar fi să consulţi comunitatea, dar cu ce instrumente credibile?! Poţi să faci un referendum local pe un asemenea subiect? Faci un sondaj? E relevant, credibil?  M.M.: Dacă intraţi în parlament, din ce comisie aţi prefera să faceţi parte? Dacă ar fi să aleg, Comisia pentru învăţământ. Cea mai mare parte a timpului, resursele, ideile le concentrez în zona educaţiei. Nu toată lumea este foarte încântată de strategia mea, pentru că mă concentrez pe copii, de la copilul de grădiniţă până la gimnaziu. Mi s-a spus: copilul nu votează. Uneori, politica de partid merge prea departe. Am constatat că unii copii sunt excluşi de la „darul electoral“ pentru că părinţii sunt simpatizanţi ai altor partide. Aşa ceva nu mă interesează. Evit să le dau obiecte electorale, nici măcar ghiozdanele nu le-am inscripţionat. Discutând cu profesorii, am aflat de abandonul şcolar nedeclarat. În Valea Călugărească, am descoperit o familie unde sunt trei fraţi care vin la şcoală pe rând, pentru că au o singură pereche de bocanci. M.M.: Nu v-au reproşat nimic în legătură cu decizia guvernului de a nu da curs deciziei parlamentului de majorare a salariilor?   Poate părea de necrezut ce spun. Abordând cu ei subiectul acesta şi spunându-le de la bun început că eu nu sunt de acord să se facă o majorare salarială aşa, într-o lună electorală, mi-au răspuns că majorarea ar fi fost foarte bună eşalonat şi concentrat pe cei care au salariile mici. Satele duc lipsă de cadre didactice. Sunt învăţători care predau la clase alternative sau cel de istorie face şi educaţia fizică.  

M.M.: PNL nu va fi defavorizat de criza salariilor? În prima fază, am crezut că da. După ce am discutat cu oamenii, nu. Înţeleg foarte bine, inclusiv profesorii îmi spun că sunt carne de tun într-o bătălie politică. Am discutat cu micii fermieri şi mi s-au plâns că nu mai vor să fie egali cu cei care nu muncesc. Mi-a plăcut ce-am auzit. Cum, dai 50% la toată lumea? Şi de aici încep discuţiile, că profesorul de la clasa copilului lui este mai slab decât copilul lui. Că la evaluări iau note de 5, de 6. M.M.: Aţi avut nişte frecuşuri cu Bogdan Olteanu.   Nu. A fost mai degrabă lipsa de comunicare. Nu ştiam la acel moment, când m-a întrebat presa, despre acea decizie, suma de 2.500 de euro pentru campanie. Am vorbit cu Bogdan, mi-a explicat şi asta a fost tot. De fapt, ce m-a surprins a fost condiţionarea candidaturii de sumă. Şi dacă ai un candidat bun şi nu are suma până la data limită?!   M.M.: I-aţi plătit? Înţeleg foarte bine că un partid nu trăieşte doar cu bune intenţii. M.M.: Dar nu există o campanie naţională. Fiecare este în colegiul lui.   Totul este alandala. Lege pentru vot uninominal cu reguli pentru vot pe listă. Eu am 64 de localităţi. Dacă fac o campanie în 30 de zile, cum prevede legea, ar trebui să parcurg două sate pe zi. Într-o oră, dacă eu merg din casă în casă, fac maximum cinci case. Omul te opreşte şi vrea să-ţi povestească ceva. În 30 de zile este imposibil să-ţi faci campanie ajungând la fiecare casă.  M.M.: Aţi avut ciocniri cu contracandidaţii dv., cum au avut alţii, prin Bucureşti?   Sunt oameni foarte civilizaţi. Ne-am pus afişele unul lângă altul. Mai dispar pe ici, pe colo, te mai trezeşti cu câte o mustaţă, dar sunt nimicuri. N-ai nicio şansă să te duci la electoratul rural şi să-ţi vorbeşti de rău contracandidaţii.

INDIFERENŢĂ. Fostul purtător de cuvânt al preşedintelui Băsescu susţine că la ţară lumea nu e interesată de combinaţiile politice

VOTUL UNINOMINAL   „Singurii care se pot lăuda că au fost aleşi uninominal sunt cei care vor obţine 50% plus unu“  

I.L.: Vi se pare că politicienii s-au adaptat acestui tip de campanie pentru votul uninominal?   Nici electoratul nu înţelege prea bine. Oamenii nu vor veni la vot pentru că nu li se pare că parlamentul este generator de ceva. Diferenţa între preşedinte, guvern, parlament se face la modul următor: pe preşedinte îl alegem direct, guvernul dă bani şi parlamentul ce face? Acum, oamenii vor să te vadă la ei la poartă. Pentru că dacă au înţeles ceva din votul uninominal este că seamănă cu alegerea primarului. Nu-şi imaginează că vii cu asfaltul la poartă, dar îţi cer să sprijini comunitatea şi pe primar.  

I.L.: Viorel Hrebenciuc spunea că problema uninominalului este că distruge coeziunea grupurilor parlamentare.   De ce ar distruge coeziunea? Singurii care se pot lăuda că au fost aleşi uninominal sunt cei care vor obţine 50% plus unu. Şi aceştia sunt extrem de puţini. Toţi ceilalţi intră la loterie.  

I.L.: Credeţi că varianta sistemului uninominal în două tururi, varianta lui Traian Băsescu, era mai bună?   Cred că da.  

I.L.: Cum aţi vedea o decizie postelectorală a PNL de a reface Alianţa D.A.?   Nu vreau să comentez. I.L.: Dar cu PSD? Consider că politicile de stânga trebuie să vină după cele de dreapta. Cele liberale creează o economie care generează locuri de muncă foarte bine plătite. Şi după ce ai această economie, poţi să vii şi cu politici de stânga, ca să ai plasa de siguranţă.  

I.L.: Adică, vedeţi necesară o guvernare de dreapta, în continuare? Cred că este nevoie de un partid cu politici liberale coerente şi care să-şi declare răspicat opţiunea pentru o economie care să permită salarii în raport cu munca depusă şi nu o populaţie masiv dependentă de stat. Nu cred că ne va fi bine cu o mentalitate „centralizată“.   I.L.: Nu credeţi că ar fi corect ca partidele să-şi facă publice alianţele înainte de alegeri?   Ba da. Ar fi o obligaţie morală, dacă în politică putem vorbi de morală.  

M.M.: Relaţia proastă dintre PNL şi Băsescu va influenţa formarea viitorului guvern?   Nu-i exclus.  

M.M.: Şi ce le-aţi spune celor care conduc PNL, să uite de ranchiunile acumulate în ultimii ani? Mai că aş fi tentată să le spun că e bine să nu-şi neglijezi amintirile. M.M.: Contează trecutul? În momentul în care diferenţele sau polemicile sunt doctrinare, este în regulă. Când războiul a vizat persoane şi a devenit extrem de personificat, e greu să mai vorbeş ti de consens. Eu nu spun că este imposibil ca PNL şi PDL să gă- sească consens pe anumite teme. Întrebarea mea este dacă politicienii noştrii pot să înţeleagă că nu ura generează bine. Sunt probleme unde toţi ar trebui să lucreze împreună şi altele care să ne separe.  M.M.: Sebastian Lăzăroiu spunea că Traian Băsescu cel conflictual va demonstra că este un mit eticheta de preşedinte conflictual.   Pe o strategie şi o tactică bună, da.  

I.L.: Pe cine credeţi că va favoriza absenteismul la vot? Nu îmi dau seama. În mediul rural există o masă critică, se duc la vot ca la biserică. I.L.: Nu va fi avantajat PSD? Dacă primarul este de o anumită culoare şi are o masă critică, votanţii lui vor ieşi, în timp ce ceilalţi pot fi demotivaţi. DIN CAMPANIE   „Alegătorii sunt adeseori la fel de cinici precum politicienii“ I.L.: Cât vă costă campania?   În mediul rural, o persoană care nu are notorietate şi nu intră în categoria „Elodia“ se poate descurca cu 100.000 de euro. Suma stabilită de lege, de 50.000 de euro, este doar decentă. Afişe, bannere, obiecte promoţionale... La ţară, oamenii nu preferă emisiunile de informaţii, dezbateri politice, şi mai adaugi şi teama de factura pentru lumină. Unii trag apa o dată pe zi, Doamne, iartă-mă, ca să nu plătească apa. Până în momentul de faţă, cea mai mare parte din bani i-am consumat pe printuri. Nu am cumpărat spaţiu în presă sau la televiziuni. Am renunţat şi la un spectacol de lansare. Oamenii servesc concertul, dar apreciază faptele concrete. În loc de spectacol, mai bine vestiare pentru o grădiniţă. Alegătorii sunt foarte pragmatici şi adeseori la fel de cinici precum politicienii.