Admiterea deplină a Bulgariei şi României în Schengen,  printre temele reuniunii de la Luxemburg

Schengen. Sursa foto: Arhiva EVZ

Admiterea deplină a Bulgariei şi României în Schengen a fost unul dintre subiectele pe care miniştrii afacerilor interne ai statelor membre le-au discutat în cadrul reuniunii de joi de la Luxemburg.

Aderarea deplină la Schengen, amânată de 13 ani

Cu toate acestea, nu se aşteaptă o decizie concretă în această problemă. Bulgaria şi România se află încă într-o poziţie incompletă, după ce a fost realizată o aderare parţială, la sfârşitul anului trecut.

Atunci, Ţările de Jos şi-au ridicat complet vetoul asupra Bulgariei, iar Austria, parţial, asupra ambelor ţări şi le-au admis în zona de liberă circulaţie cu frontierele aeriene şi maritime.

De 13 ani, Comisia Europeană repetă că atât bulgarii, cât şi românii au îndeplinit toate criteriile pentru aderarea deplină la Schengen.

Aceeaşi poziţie a fost reiterată de comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, dar şi de prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban.

Austria, singura care se mai opune, din motive de politică internă

Pregătirea Bulgariei şi României nu are o importanţă deosebită pentru Austria, iar dovada acestui lucru este că nu acordă atenţie nici opiniei Comisiei Europene de 13 ani, nici apelurilor făcute de diferiţi preşedinţi şi lideri.

Câştigarea alegerilor de către Partidul Libertăţii de extremă-dreapta din Austria, la sfârşitul lunii trecute, a întărit îngrijorările pesimiste.

Herbert Kickl, liderul FPO. Sursa foto: x.com

Şansa Bulgariei este că rezultatele scrutinului nu sunt suficiente pentru a forma un guvern independent, dar Austria se află într-un impas, după ce preşedintele Alexander van der Bellen a declarat că nu va înmâna niciun mandat niciunui partid, ceea ce înseamnă practic că probabil nimeni nu va lua decizia de a ridica dreptul de veto până când nu va funcţiona noul guvern austriac.

Ce urmează în problema Schengen

Situaţia politică instabilă din Bulgaria ar putea fi un atu al austriecilor, care se plâng de sosirea migranţilor în principal din Bulgaria şi ar folosi acest fapt drept motiv de nesiguranţă.

În această etapă, varianta pesimistă pare mai probabilă, dar anul trecut, în aceeaşi perioadă, percepţiile în această direcţie erau şi mai puternice, când Bulgaria şi România erau complet în afara Spaţiului Schengen.

La acea vreme, comisarul european Ylva Johansson şi-a exprimat încrederea că problema va fi rezolvată până la sfârşitul anului trecut, ceea ce părea puţin probabil. Până la urmă, s-a rezolvat, însă doar parţial.

(www.bnr.bg; Traducere: RADOR RADIO ROMÂNIA)