Concret, cei care au sesizat Inspecția Judiciară solicită tragerea la răspundere disciplinară a lui Bogdan Pirlog (foto), procurorul șef adjunct de la Parchetul Militar București.

Conform luju.ro, procurorul este acuzat de „manifestări care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției” și încălcarea Codului deontologic. Sesizarea îl privește și pe celălalt co-președinte al „Asociației Inițiativa pentru justiție”, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Corabia, Sorin Marian Lia.

Ce reclamă autorii sesizării

Sursa citată precizează că autorii plângerii au în vedere un comunicat de presă al Asociației, publicat în 17 martie 2021.

„La dată de 17.03.2021, pe site-ul de specialitate Juridice.ro a fost publicat articolul intitulat «Analiză Asociației Inițiativa pentru Justiție cu privire la necesitatea reformei sistemului parchetelor militare». Conform preambulului articolului, acesta reproduce un comunicat al Asociației Inițiativa pentru Justiție, care a fost dat publicității miercuri, 17 martie 2021, comunicat semnat de «proc. Bogdan – Ciprian Pirlog, co-președinte, proc. Sorin Marian Lia, co-președinte».

Ulterior, la solicitarea scrisă a domnului procuror Pirlog Bogdan Ciprian, din cuprinsul articolului a fost înlăturată mențiunea semnării comunicatului de către cei doi procurori, copreședinți ai Asociației Inițiativa pentru Justiție.

După cum arată titlul articolului postat pe Juridice.ro, comunicatul asociației reprezintă «o analiză cu privire la necesitatea reformei parchetelor militare», care cuprinde mai multe capitole și se finalizează prin formularea mai multor propuneri «pentru restructurarea și reformarea sistemului parchetelor militare»”, se arată în sesizare, conform luju.ro.

„Manifestări care aduc atingere onoarei sau probității profesionale”

În acest context, cei 39 susțin că Bogdan Ciprian Pirlog și Sorin Marian Lia au făcut în cuprinsul comunicatului afirmații grave cu privire la sistemul parchetelor militare și la probitatea profesională și morală a procurorilor militari.

„În cuprinsul comunicatului menționat, în special în cadrul capitolului 4, autorii acestuia fac afirmații extrem de grave cu privire la sistemul parchetelor militare și la probitatea profesională și morală a procurorilor din cadrul parchetelor militare. Reproducem în continuare aceste alegații, cu precizarea că sublinierile din textul prezenței sesizări ne aparțin:

«Sistemul parchetelor militare, așa cum este organizat în prezent, este profund disfuncțional. Încă de la primul contact al noilor procurori militari (transferați începând cu 2017) cu sistemul parchetelor militare a fost evident pentru aceștia că parchetele militare au fost concepute intenționat pentru a nu fi funcționale, ci pentru a constitui cel mult o «sinecure» pentru o serie de «privilegiați ai sistemului», care nu ar fi putut face față profesional în nicio altă unitate de parchet din cadrul Ministerului Public.

„Procurori care aveau o înțelegere redusă…”

Contactul cu sistemul parchetelor militare a constituit pentru procurorii civili nou transferați la unitățile din București un adevărat șoc cultural, accentuat de faptul că marea majoritate a acestora proveneau din cadrul unor unități de elită ale Ministerului Public (DNA, DIICOT sau Parchetul de pe lângă Tribunalul București). Aici au găsit o lume anacronică, înghețată la nivelul anilor 90, cu procurori care aveau o înțelegere redusă a ceea ce presupune o activitate de urmărire penală la un standard probatoriu corespunzător realităților actuale și cărora le lipsea voință și capacitatea profesională să își îndeplinească la un nivel minim obligațiile profesionale.

Situația calității resursei umane a fost agravată și de necesitatea obiectivă a începerii unei anchete efective în dosarele «istorice», ceea ce a dus, începând cu anul 2015, la «canibalizarea» puținelor resurse profesionale de valoare din sistem.

Astfel, au fost delegați, transferați sau numiți în funcții de conducere la Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție unii dintre cei mai performanți procurori din sistemul parchetelor militare. În special pentru parchetele militare din București efectul acestei măsuri a fost dramatic, resursă umană rămasă fiind mult inferioară chiar și raportat la media profesională oricum scăzută din sistemul parchetelor militare.

 

Ce conține comunicatul

Cauzele ineficienței sistemului parchetelor militare țin atât de deficiențele sistemice, cât și de calitatea resurselor umane. Astfel, prezentăm exemplificativ următorii vectori de ineficientă:

– existența în cadrul sistemului parchetelor militare, chiar ocupând funcții de conducere, a unor procurori proveniți din rândul militarilor diverselor structuri, fiind admiși în profesie direct, fără să promoveze vreun concurs sau examen și fără că aceștia să fi activat vreun moment într-un parchet civil sau să fi parcurs vreun modul de formare inițială în cadrul Institutului Național al Magistraturii;

– perpetuarea din partea procurorilor militari proveniți din rândul structurilor militare a unei raportări la sistemul de grade și recompense de natură militară și nu la cele specifice magistraților, în special ‘obsesia’ pentru obținerea gradului de general, care presupune o serie de demersuri netransparente, de natură informală, personală și care plasează parchetul într-o poziție subordonată Ministerului Apărării Naționale, duce la o veritabilă vulnerabilizare a parchetului militar și provoca deservicii majore interesului justiției;

Afirmațiile incriminate de autorii sesizării

(…) Se poate observă că sistemul parchetelor militare a fost din start lipsit de resursele necesare efectuării urmăririi penale în condiții de minimă eficientă. Aceste impedimente de natură obiectivă afectează capacitatea operativă a parchetelor militare. La această se adaugă cauzele de natură subiectivă precum resursă umană deficitară atât sub aspect cantitativ cât și sub aspect calitativ, care s-a dovedit incapabilă să abordeze cazuistică de complexitate medie sau ridicată.

Perioada dintre momentul demilitarizarii poliției (2002) și intrarea în vigoare a noilor coduri penal și de procedura penală (2014) a fost marcată de o competență foarte restrânsă pentru parchetele militare, ceea ce a avut că efect un volum de activitate insignifiant. Lipsa vreunei activități relevante timp de peste un deceniu, a generat un proces ireversibil de deprofesionalizare a procurorilor militari.

Cu excepția colectivelor din cadrul Secției Parchetelor Militare care au soluționat dosarele «mineriadei», «revoluției» și «10 August» (între timp dosarul «mineriadei» a fost restituit de către Înalta Curte de Casație și Justiție), cazuistică abordată de către restul parchetelor militare, și după intrarea în vigoare a nilor (sic!) coduri, a fost una cu grad de complexitate scăzut și nu din lipsa cauzelor complexe.

Paragrafele pe care le reclamă autorii sesizării

Reflexul instituțional a fost acela de a lasă în nelucrare sau de a efectua o urmărire penală formală în cauzele de complexitate medie sau ridicată, precum și de a declină dosare la cel mai mic pretext către parchetele civile. De abia după 2017, după transferarea mai multor procurori din cadrul parchetelor civile, a fost posibilă abordarea unor cauze cu grad de complexitate medie sau ridicată la nivelul Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar București.

Chiar și în condițiile în care au fost transferați procuri (sic!) cu un grad ridicat de profesionalism, problemele sistemice, lipsa celor mai elementare instrumente investigative, în special lipsa lucrătorilor de poliție și a specialiștilor din diverse domenii, au împiedicat valorificarea potențialului noilor procurori militari.

Deja 5 dintre procurorii cu grad ridicat de profesionalism dovedit, transferați în perioada 2018-2020, au părăsit sistemul parchetelor militare (mai exact, Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București), din motive care țîn de imposibilitatea îndeplinirii actului de justiție la standarde de calitate minime.

Din aceleași considerente, interesul procurorilor performanți pentru transferul în cadrul actualului sistem de parchete militare prezintă un trend descendent. în paralel, există riscul transformării parchetelor militare în «groapă de gunoi a Ministerului Public» prin încurajarea procurorilor cu probleme profesionale sau de integritate să se transfere în cadrul sistemului parchetelor militare“.

Autorii sesizării cer sancționarea autorilor

Autorii sesizării susțin că procurorii Bogdan Pirlog și Sorin Marian Lia folosesc în comunicat expresii formulate în mod insidios, astfel încât să pună la îndoială experiență și pregătirea profesională a procurorilor militari, precum și eficientă parchetelor militare:

„Comunicatul emis de domnii procurori Pirlog Ciprian Bogdan și Lia Sorin Marian cuprinde și alte expresii, formulate în mod insidios, de o așa manieră încât să pună, și pe această cale, la îndoială experiență și pregătirea profesională a procurorilor militari, precum și eficientă parchetelor militare:

«Procurorii militari, potrivit dispozițiilor legale formează un corp specializat, care ar trebui să dețînă experiență și pregătirea profesională necesară cercetării faptelor de natură penală săvârșite de militari inclusiv în zona teatrelor de operațiuni.»

«Din această perspectiva, un corp specializat de procurori militari poate dobândi experiență profesională în ce privește specificul cazuisticii referitoare la faptele cu caracter penal comise de militari.»

«Apreciem că sistemul parchetelor militare, că structura specializată a sistemului judiciar românesc, își poate dovedi eficientă tocmai prin menținerea unui nivel redus al infracționalității în rândul cadrelor militare»“

În consecință, autorii sesizării solicită sancționarea lui Bogdan Pirlog și a lui Sorin Lia pentru comiterea abaterii disciplinare prevăzute de art. 99 lit. a) din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor – „manifestările care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justiției, săvârșite în exercitarea sau în afară exercitării atribuțiilor de serviciu”.