Şeful guvernului de la Atena s-a arătat dispus, ieri, să renunţe la ideea de a supune votului popular pachetul de asistenţă financiară agreat de UE.
"Referendumul nu a fost niciodată un scop în sine", a spus, ieri, premierul grec Georgios Papandreou, cel care anunţase, luni, că "voinţa poporului grec se va impune" în chestiunea acordului încheiat la summitul european de săptămâna trecută. Acesta presupune ştergerea a 50% din datoria Greciei către băncile creditoare şi un nou împrumut de 100 de miliarde de euro pentru statul elen.
Criticat dur atât în cancelariile europene, cât şi în propriul partid, Papandreou a făcut un mare pas înapoi şi a anunţat că, în locul referendumului, propune negocieri cu opoziţia conservatoare pentru adoptarea noului pachet de asistenţă financiară, scrie BBC.
"Dacă am fi avut consens nu am fi fost nevoiţi să recurgem la referendum. Dacă opoziţia doreşte să participe la negocieri, atunci suntem gata să ratificăm acordul şi să îl implementăm", a mai spus şeful guvernului de la Atena.
Spre un guvern de uniune naţională
Potrivit cotidianului britanic "The Guardian", Georgios Papandreou nu doreşte anticipate, dar agreează ideea formării unui guvern de uniune naţională. Din noul executiv ar urma să facă parte conservatorii din Noua Democraţie, principala formaţiune de opoziţie. Este interesat de văzut ce vor face aceştia astăzi, când guvernul premierului Papandreou îşi pune mandatul în joc, cu ocazia votului de încredere din Parlament.
Ieri, doi deputaţi socialişti au anunţat că nu vor susţine Cabinetul Papandreou în forul legislativ. Prin urmare, executivul a pierdut majoritatea în parlament, având doar 150 de mandate dintr-un total de 300, chiar dacă teoretic ar putea să obţină votul de încredere, în funcţie de numărul de deputaţi care vor participa la vot.
Ajutor de la Bruxelles
În apărarea executivului grec au sărit socialiştii europeni. "Georgios Papandreou şi guvernul său au condus cu succes ţara în faţa speculatorilor agresivi de pe piaţă şi a liderilor conservatori din Europa, care au ocolit şi amânat decizii cruciale. Fiecare linie în nisip a fost ştearsă de vânturile politice. Aceste întârzieri şi starturi false au avut un impact direct asupra vieţii a milioane de persoane şi au perpetuat şi multiplicat criza", a afirmat, într-un comunicat, liderul socialiştilor europeni, Poul Nyrup Rasmussen. Acesta l-a acuzat pe liderul opoziţiei elene, Antonis Samaras, că "exploatează dificultăţile ţării sale".
Pe ce pariază britanicii
Majoritatea pariorilor agenţiei britanice William Hill au mizat, ieri, pentru prima dată, pe o ieşire a Greciei din zona euro până la sfârşitul lui 2012, relatează AFP.
William Hill a propus o cotă de 4 la 6 pentru un scenariu cu ieşirea Greciei din zona euro înainte de 31 decembrie 2012, ceea ce înseamnă un câştig de 4 lire sterline pentru 6 pariate, dacă scenariul devine realitate.
În schimb, menţinerea Greciei în zona euro până la sfârşitul lui 2012, pe care pariorii au mizat mult mai puţin, se dovedeşte în prezent mai riscantă şi deci aducătoare de mai multe profituri.
"Dacă opoziţia vine la masa negocierilor şi susţine acordul încheiat la summitul UE, referendumul nu mai e necesar."
GEORGIOS PAPANDREOU, premierul grec
OPOZIŢIE
Antonis Samaras, rivalul conservator 
Antonis Samaras (60 de ani) este economist de profesie şi conduce cel mai important partid conservator elen, Noua Democraţie (ND), aflat în opoziţie din 2009. Parlamentar din partea regiunii Messenia, Samaras a fost ministru de Finanţe în 1989, apoi ministru de Externe între 1989-1990 şi din nou între 1990-1992, dar şi ministru al Culturii, în 2009.
Este cunoscut pentru o controversă pe care a creat- o în 1993, când a provocat căderea de la putere a partidului din care făcea parte. Schimbat din fun cţie pentru că susţinea fervent o linie dură în "problema macedoneană", el şi-a înfiinţat propriul partid, Primăvara Politică, de centru-dreapta.
Unul dintre parlamentarii Noi Democraţii şi-a dat demisia pentru a se înscrie în partidul lui Samaras, iar ND a pierdut majoritatea în Legislativ. Deşi a obţinut rezultate destul de bune în alegerile din 1994, în anul 2000 Primăvara Politică nu a mai intrat în Parlament şi liderul acestuia a revenit în Noua Democraţie în 2004.
După ce a fost europarlamentar, a fost numit ministru al Culturii. Când partidul a pierdut , însă, alegerile, în 2009, preşedintele de atunci al formaţiunii, Kostas Karamanlis, a demisionat din funcţie.
Samaras a fost ales la conducerea Noii Democraţii, după o aprigă dispută internă, la sfârşitul lui 2009. Cu toate că este în opoziţie, el şi premierul Georgios Papandreou sunt prieteni, în afara vieţii politice, şi au fost colegi de cameră în timpul studenţiei din SUA.
Citiţi şi:
- Merkel cere Greciei fapte, nu vorbe când vine vorba de referendum
- Bruxelles-ul: Grecia trebuie să iasă şi din UE dacă vrea să părăsească zona euro
- Merkel şi Sarkozy: grecii trebuie să decidă dacă vor să rămână în Zona Euro
Recomandările noastre
