A fost nevoie de zeci de mii de victime civile înainte ca ONU să adopte o rezoluţie vizând interzicerea bombelor cu fragmentaţie. Este al doilea pas lăudabil în acest domeniu, după interzicerea minelor anti-personal.
Războiul continuă, uneori, decenii după încheierea păcii. În cazul bombelor cu fragmentaţie, nu toate instalaţiile lansate din avioane explodează la vremea lor. Rămân atârnate în copaci până când un copil le descoperă. Sau se ascund sub o movilă de pământ peste care, cândva, un fermier trece cu plugul. Conform asociaţiei Handicap International, 98% dintre persoanele lovite de bombe cu fragmentaţie sunt civili. Convenţia ONU privind interzicerea acestui tip de muniţie, negociată la Oslo în urmă cu 20 de luni, a fost deja semnată de peste 100 de state, aproape 40 dintre acestea ratificând deja documentul Naţiunilor Unite. Este cel de-al doilea pas lăudabil al statelor lumii în acest câmp minat global - după interzicerea minelor anti-personal. Convenţia aplicată de la 1 august prevede stoparea fabricării, dezvoltării, folosirii, depozitării şi comercializării bombelor cu fragmentaţie.
Citiţi mai multe pe Deutsche Welle.
Recomandările noastre
