Adevărul despre cele 1,2 miliarde ale lui Ponta. Operaţiunea care a făcut din România un exemplu în UE

Premierul culege roadele operaţiunii declanşate de predecesorul său, Mihai Răzvan Ungureanu. Surplusul înregistrat la buget în trimestrul II este efectul unei acţiuni care n-are corespondent în Europa

Victor Ponta menţionează ca un succes personal "eliminarea reţelei de crimă organizată de la ANAF", care a adus 1,2 miliarde de lei în plus la buget. Premierul are dreptate: veniturile au crescut. Dar creşterea colectării e rezultatul unei operaţiuni declanşate şi coordonate personal de predecesorul său, Mihai Răzvan Ungureanu. Ziua când a început totul: 15 martie 2012. Cei trei paşi ai ofensivei lui MRU În scurtul său mandat, MRU i-a dat întâi un avertisment lui Sorin Blejnar, după care l-a demis, l-a numit în locul său pe Şerban Pop şi a semnat o ordonanţă de guvern care viza acţiuni fără precedent în România. Şerban Pop este şi în prezent şef la ANAF, Ponta declarând că atât timp cât va avea rezultate, nu-l va schimba. Comisarii Gărzii Financiare (GF) au fost scoşi din birouri pe tot teritoriul României. Au fost puşi să supravegheze TIR-urile din România 24 de ore din 24. Sub anonimat, comisarii din Cluj s-au plâns jurnaliştilor: "Am stat zi şi noapte cu ochii pe transporturi, e un efort cu care nu ne-am mai confruntat". Operaţiunea a fost pregătită gospodăreşte, arătând că planurile simple sunt şi cele mai eficiente: 1. Toate TIR-urile care intră în ţară prin graniţele UE (Ungaria, Bulgaria) sunt preluate de comisarii Gărzii încă din Vamă. Documentele (tipul mărfii, cantitate, destinaţie) sunt trecute întro bază de date unică la nivel naţional. 2. Comisarul GF pune sigiliul pe fiecare transport în parte. TIR-urile au la dispoziţie 72 de ore să descarce marfa în ţară sau să tranziteze România ieşind prin alt punct de trecere a frontierei. Dacă în 72 de ore nu se întâmplă acest lucru, softul deţinut de Garda Financiară dă alerta şi transportul este căutat de Poliţie şi de reprezentanţii ANAF. 3. În toate punctele de descărcare se află un comisar al GF care scoate personal sigiliul şi verifică tipul de marfă şi cantitatea, în baza de date electronică. Dacă TIR-ul doar tranzitează România, la ieşirea din ţară tot un comisar al Gărzii scoate sigiliul şi bifează transportul în softul dedicat acestei operaţiuni. Evaziunea a scăzut aproape la zero Prin aceste ordine, România a devenit ţara cu cele mai dure măsuri contra evaziunii din Uniunea Europeană. Nicăieri în Europa nu există o campanie de asemenea amploare şi pe o perioadă de timp atât de îndelungată. Ordinul lui MRU viza 13 categorii de produse, cu cel mai mare risc fiscal: alcool etilic, băuturi fermentate, berea, carnea şi produsele din carne, ouă, flori, legume, fructe, produse alimentare conservate, produse energetice accizate (benzină, motorină), produse energetice neaccizate (uleiuri industriale), tutun prelucrat şi zahăr. Practic, orice transport cu aceste produse este sigilat şi urmărit de Gardă până la desfacere. Comisarii Gărzii Financiare spun că măsurile au avut efecte, reducând aproape la zero achiziţiile intracomunitare fictive: "Nu se sigilează mijloacele de transport mai mici de 7,5 t (camionete, van-uri, mini-van-uri). Dar traficanţii trebuie să facă foarte multe drumuri şi nu se mai merită", ne-a declarat un comisar de la Garda Financiară. Victor Ponta a înţeles din prima zi a mandatului său că mişcarea făcută de MRU la ANAF e corectă. "Transporturile fictive intracomunitare aproape că au dispărut în România. Estimăm evaziune zero la acest capitol." GABRIEL CĂRBUNARU, comisar şef de divizie Garda Financiară Importatorii de banane au dispărut Gabriel Cărbunaru, comisar şef de divizie în Garda Financiară Centrală, recunoaşte că transporturile fictive au dispărut în doar două luni, semn că măsura sigilării a dat randament. "Din luna martie şi până în luna mai, 125.000 de TIRuri au tranzitat punctele de trecere a frontiere cu ţările UE. Noi am surprins un fenomen şi am decis să acţionăm în consecinţă. La data la care vorbim putem aprecia că traficul fictiv s-a estompat. În punctele de trecere a frontierei, în zona limitrofă, Garda Financiară are nişte puncte de control unde se controlează mijloacele de transport care transportă bunuri care provin din Uniunea Europeană. În funcţie de tipul de marfă şi de informaţiile pe care le avem, marfa se sigilează", spune comisarul şef Gabriel Cărbunaru. Primul rezultat concret al acestei acţiuni: dispariţia firmelor fantomă care nu înregistrau marfa adusă din ţările Uniunii Europene, făcând evaziune de milioane de euro. "În numai două luni au rămas doar câteva firme care importă banane. Restul au dispărut subit. Bananele sunt aduse în cantităţi enorme. Până în martie foarte mulţi spuneau că doar tranzitează România. În realitate, acea firmă descărca totul în ţară, vindea marfa unor societăţi fantomă, cu acte false, care mai apoi era revândută unor societăţi care lucrează cu acte. În acest mod se evita plata TVA şi impozitului pe profit", spune un comisar al Gărzii. Una dintre firmele care continuă activitatea este Banane Distrib SRL Cluj. Veniturile declarate de aceast[ firmă au crescut cu 1 milion de euro, pentru că a scăpat de concurenţă şi i-au crescut vânzările. Firmelor care importă banane legal le-au crescut spectaculos cifrele de afaceri. Evaziunea la ţigări, în media UE Contrabanda cu ţigarete s-a menţinut constantă în 2012, la un nivel de 13% din piaţă, la finele lunii martie, potrivit unui studiu al companiei de cercetare Novel Research. Faţă de martie 2011, nivelul actual indică însă o scădere cu 1,4 puncte procentuale. În regiunea de vest, nivelul contrabandei este de 31%, în regiunea nord-est - 22,2% şi 20,8% în nord-vestul ţării. În primele trei luni ale anului, nivelul contrabandei a crescut cu 5,8 puncte procentuale în Bucureşti, până la 13,5%. O evoluţie contrară s-a semnalat în regiunea sud-vest, unde contrabanda a scăzut în trei luni cu 5,1 puncte, până la 8%.