Fostul ministru „l-a luat la bani mărunți” pe celebrul miliardar George Soros, întocmind un scurt istoric despre acesta, care se adresează în special celor „naivi și necunoscători”.

„Soros pentru naivi şi necunoscători în 7 Q&A:

1) Cine este Soros?
A: Un nenea care a făcut enorm de mulţi bani speculând, utilizând mecanismele legale ale capitalismului sălbatic.

2) De ce a băgat bani în Europa de Est?
A: Fiind originar de aici, a dorit, pe banii lui, cam un miliard de dolari anual, să facă o inginerie socială în acest colţ de lume, după căderea comunismului. La vremea respectivă ingineria socială propusă era larg îmbrățișată atât de popor (”demos”) cât și de puterea politică (”kratos”): conceptul de ”societate deschisă” la care se referea era înțeles de toți ca o fraternizare a estului european cu occidentul de care fusese izolat 50 de ani, precum și promovarea bunei înțelegeri între popoarele care se încruntau unele la altele în zona Balcanilor și a Europei de Est și lupta împotriva antisemitismului”, a început acesta descrierea miliardarului.

Daniel Funeriu a vorbit apoi despre acțiunile sale, catalogându-le drept „chestii nașpa”, acestea fiind în principal investițiile miliardarului.

„3) A făcut chestii naşpa?
A: Nu. A băgat banii lui finanţând oameni şi proiecte (de obicei importante) într-o perioadă în care era cam singura sursă de finanţare. Atunci nu erau proiecte europene, burse Erasmus, etc. Atunci îţi trebuia viză să mergi la Viena, cu greu ajungeai la un congres ştiinţific, etc. iar Fundaţia Soros era singura care finanţa asta. În general vârfurile societăţii din România anilor 90 reuşeau să fie finanţate de Soros.

4) În ce exact consta acest “social engineering”?
A: În mare el propovăduia ideea unei “societăţi deschise”, un nume inspirat din cartea lui Popper, “The Open Society and Its Enemies”. Ceea ce propovăduia avea mult sens în dinamica anilor 90 la est de Viena.

5) Având în vedere cele de mai sus, care e problema cu Soros de fapt?
A: În acest moment istoric, mulţi oameni de la putere (”kratos-ul”) cât și mulți oameni din popor (”demos-ul”), consideră că agenda lui Soros nu ar aduce beneficii lor şi ţării lor. Dacă în anii ’90 era unanim salutat efortul său de a finanța deschiderea Estului către Vest, acum mulți oameni se încruntă la ideile sale „progresiste””, a mai adăugat acesta pe Facebook.

„6) De ce e controversat ceea ce vrea să facă?
Pentru că ”societatea deschisă”, văzută inițial ca frăția firească a popoarelor de la Ural la Pacific, care au Atlanticul în mijlocul lor, s-a transformat în ideea unei ”societăți deschise” pe axa Nord-Sud. Altfel spus, ”societatea deschisă” era înțeleasă inițial ca frăția popoarelor care aveau un mare grad de compatibilitate culturală, mai ales în ceea ce privește drepturile omului, egalitatea femeilor cu bărbații, separarea statului de biserică, respectul față de viață. Astăzi, ”societatea deschisă” propovăduită de Soros în anii ’90 nu mai e percepută ca fiind aceeași ”societate deschisă”: noua ”societate deschisă” vizată de Soros azi e înțeleasă ca vizând deschiderea noastră către societăți despre care mulți oameni cred că nu sunt compatibile cultural cu noi, cel puțin pe coordonatele vitale descrise mai sus: drepturile omului, egalitatea femeilor cu bărbații, separarea statului de biserică, respectul față de viață. E ca un om care ar deschide azi un ”Magazin de Haine” în care vinde costume și rochii, iar peste 30 de ani, sub același nume, vinde ”haine” pe care, de obicei, le găsești în sex-shop. Orban din Ungaria e un caz tipic: studiile lui Orban în Anglia au fost finanţate şi de către Soros, astăzi el fiind un oponent al lui Soros. E probabil ca mulți oameni finanțați de Soros în anii ’90 să nu fie deloc de acord cu el astăzi.

7) Unde e controversa referitoare la decizia lui de a finanța universități cu 1 miliard de euro?
Universitățile sunt prin lege (Art. 118, alin. 1, lit. i, Art. 118, alin. 2, Art 123, alin. 1) și Constituție, insule de independență politică și ideologică. Or, propunerea lui este citită de mulți ”vă dau bani pentru a preda ideologia impusă de mine”, totul deghizat sub forma unor granturi. Universitățile sunt fabrici de creiere, deci primele care trebuie să fie în slujba științei -care prin natura sa e obiectivă- și nu a agendelor politice, oricât ar părea acestea de generoase”, a concluzionat fostul ministru în postarea sa de pe Facebook.