În timp ce multe țări europene spun că solicitanții de azil ar putea deteriora economiile lor în cazul în care lăsa prea mulți să intre, Germania se bazează pe cifrele record venite din afara granițelor sale pentru a salva propria economie.

Guvernul condus de Angela Merkel estimează că populația sa capabilă de muncă se va micșora cu 6 milioane de oameni până în 2030 întrucât numărul de decese îl depășește pe cel al nașterilor, ceea ce face grea misiunea guvernului de a menține economia în creștere.

"Dacă reușim să-i calificăm rapid pe cei care vin la noi și să-i integrăm în muncă, atunci vom rezolva una dintre cele mai mari probleme pentru viitorul economic al țării noastre: deficitul forței de muncă," a spus Ministrul Economiei, Sigmar Gabriel  parlamentului în cursul zilei de joi.

Păstrarea unei balanțe între lipsa de experiență profesională a refugiaților, lipsa de personal calificat, păstrând în același timp populația de pe partea sa, va fi o provocare pentru guvern. Dar multe companii germane deja se uită cu interes  la potențialul estimat de 800.000 de oameni așteaptați în acest an, susține a analiză publicată pe siteul Channel News Asia.

Potrivit acesteia, Marcel Fratzscher, șeful institutului economic DIW, a declarat că imigranții au umplut mai mult de două treimi din cele aproape 1,5 milioane de noi locuri de muncă create în cea mai mare economie a Europei în ultimii cinci ani.

"Avem nevoie de lucrători, dacă vrem să mențină puterea economică a Germaniei", a spus el.

Situat în WEstfalia, cel mai populat stat din Germania, care a preluat în jur de o cincime dintre noii sosiți, Dortmund găzduiește aproximativ 4.000 de refugiați și se așteaptă ca numărul să se dubleze până la sfârșitul anului. Orașul industrial a suferit un declin în mineritul de cărbune și rata șomajului a crescut la 12,7 la sută, de doua ori media națională.

Un șir de lideri europeni au citat rata ridicată a șomajului ca un motiv pentru refuzul de a lua chiar și doar câteva mii din sutele de mii de refugiați în Europa pentru a scăpa de război și a sărăcia din Orientul Mijlociu și Africa. Dar, în Dortmund, Camera locală de meserii (HWK) vede diferit, spunând aproape un sfert din întreprinderile din oraș au avut posturi libere.

"Locurile de muncă sunt acolo, dar nu sunt întotdeauna adecvate solicitanților care nu au calificările potrivite," a spus un purtător de cuvant al HWK , menționând că ucenicia nu-i mai tentează pe mulți germani, care au preferat să meargă la universitate după școală.

Pentru a umple golul, a invitat 85 de refugiați pentru a da testele de limbă germană și matematică la inceputul acestui an, alegând 15 din Siria, Congo și Eritreea pentru a-i instrui ca opticieni, electricieni, mecanici, muncitori în metal și montatori de parchet.

Unul dintre ei a fost Abraha, care a fugit din Eritreea pe jos în 2012, după șase ani în armată. El a ajuns în Germania în noiembrie și a început de un curs de învățare a limbii germane la adăpostul în care stătea ca refugiat.

Purtatorul de cuvant al HWK a declarat ca unele companii au oferit locuri de formare suplimentare pentru refugiați. Ucenicii nu primesc salariul minim de 8.50 euro (US $ 9.52) pe oră. Sindicatele au declarat grijă că trebuie să fie luate măsuri pentru a preveni ca emigranții să fie exploatați ca forță de muncă ieftină.

Întrebat dacă un aflux de refugiați ar putea duce la scăderea salariului minim, purtatorul de cuvant al HWK a spus că remunerația pentru ucenicie este stabilită prin acorduri salariale colective și nu a existat nici o negociere separată de salarii.

Berthold Schroeder, șeful HWK în Dortmund, care a inițiat proiectul-pilot, a declarat companiile mici pot acționa uneori ca un substitut pentru familii și de a ajuta nou-veniți se stabilească în Germania.

Dar există și alte bariere în calea afluxului de refugiați care oferă un răspuns rapid la dilema demografică a Germaniei.

În timp ce mulți sunt foarte educați, în special cei din Siria, în jurul valorii de 20 la sută sunt analfabeți, a spus ministrul de interne Thomas de Maiziere. Ministrul Muncii, Andrea Nahles a declarat ca numărul de beneficiari de prestații ar putea crește cu până la 460.000 de refugiați.

Pentru a accelera accesul la piața forței de muncă, guvernul Germaniei a redus timpul de asteptare în așa fel încât de solicitanții de azil să poată lucra și a eliminat obligația de a solicita aprobarea din partea autorităților de muncă înainte de a începe perioada de ucenicie.