Premierul Denkov cu o ultimă încercare de a deschide ușa Schengen, dar este puțin probabil să se întâmple, în ciuda argumentelor puternice că Bulgaria păzește granițele mai bine decât Croația și Italia
Aderarea la Schengen: este oare suficientă suma de 100 de milioane de leva pe an și 158.000 de migranți prinși la graniță pentru ca Bulgaria să fie admisă în Schengen de la începutul anului viitor?
Premierul bulgar Nikolai Denkov va încerca să găsească un răspuns la această întrebare marți, când va merge la Viena pentru o întâlnire cu cancelarul austriac Karl Nehammer. Austria este una dintre cele două țări care blochează intrarea Bulgariei și României în zona de liberă circulație a UE. A doua este Olanda, care se opune doar aderării Bulgariei, potrivit 24chasa.bg.
Nikolai Denkov / Prim Ministrul Bulgar
Spre deosebire de români, care au amenințat deja că vor da în judecată Austria în cazul unui alt refuz, guvernul de la Sofia preferă deocamdată o abordare mai blândă. Ideea este de a convinge guvernele și politicienii individuali ca să fie auzită poziția bulgară. Și în sfârșit, Austria și Olanda să fie puse sub presiune, iar veto-ul lor să nu mai poată fi apărat cu argumente.
Aderarea la Schengen. Semnalele din Viena și Olanda
Ca și în toate celelalte încercări din 2011, când Bulgaria a îndeplinit cerințele tehnice pentru Schengen, se pare că și cele ale Guvernului „Denkov/Gabriel” se vor izbi probabil de o ușă închisă.
Cel puțin acestea sunt deocamdatră semnalele din Viena și Olanda, mai ales după ce ministrul olandez al migrației, Eric van der Burgh, a refuzat chiar să discute cu ministrul bulgar de interne Kalin Stoianov, săptămâna trecută. Iar premierul croat Andrej Plenković a decis, pentru a da bine la Viena, să dea vina pe Bulgaria și Grecia pentru migranții care inundă UE. Nu contează că fluxul trece de fapt acum prin Italia.
Denkov se va putea lăuda cu o creștere cu 108% a numărului de migranți ilegali
Premierul Nikolai Denkov va încerca să-i convingă de buna protecție a granițelor bulgare, în timpul vizitei sale la Viena. Și îi va prezenta lui Nehammer date despre peste 158.000 de migranți cărora nu li s-a permis de la începutul anului intrarea în Bulgaria. Adică cu 37% mai multe încercări eșuate de a intra ilegal în țară în comparație cu anul trecut. De asemenea, Denkov se va putea lăuda cu o creștere cu 108% a numărului de migranți ilegali prinși în interiorul țării în acest an. Și să susțină cu convingere că, în momentul de față, practic, niciun refugiat nu ajunge la granița cu Serbia, iar în urmă cu doar câteva luni aceasta era ruta cea mai populară.
Sursa: Arhiva EVZ
De fapt, Bulgaria păzește în prezent granițele UE mai bine decât o serie de alte țări, inclusiv cele din Schengen. La fel ca Italia și Croația lui Plenkovic. Această afirmație a fost făcută într-o anchetă a prestigioasei publicații germane “Die Welt”.
Aderarea la Schengen. Găuri în gardul dărăpănat și oficiali corupți
„Nu cu mult timp în urmă, frontiera externă de la est a UE, din Bulgaria spre Turcia, a fost considerată un obstacol de trecut. Găuri în gardul dărăpănat și oficiali corupți au caracterizat situația de-a lungul graniței de 270 de kilometri. Însă guvernul de la Sofia, al cărui obiectiv declarat este aderarea Bulgariei la spațiul Schengen, a consolidat în mod semnificativ în ultima perioadă lupta împotriva corupției și migrației ilegale”, a anunțat ziarul, într-un articol al său, în urmă cu o lună.
Și s-a subliniat în mod special că Bulgaria a sporit semnificativ anchetele împotriva călăuzelor.
Numărul migranților ilegali transferați prin Macedonia de Nord este de 10 ori mai mare decât cei care reușesc să treacă în continuare prin Bulgaria, potrivit anchetei „Die Welt”. Și conform publicației, marea problema pentru paza frontierelor europene în acest moment sunt Croația și Slovenia.
Traseul Mediteranei
Spre comparație, peste 130.000 de migranți au intrat în Italia în acest an prin așa-numitul Traseu al Mediteranei, iar Croația a raportat o creștere a numărului de persoane care intră ilegal prin granițele sale cu Serbia și Bosnia și Herțegovina.
Textul a fost publicat cu câteva zile înainte ca Denkov să se întâlnească la Berlin, la începutul lunii octombrie, cu cancelarul german Olaf Scholz. Și să primescă confirmarea de la el că Bulgaria a îndeplinit toate cerințele pentru Schengen și ar trebui să adere.
„Sunt foarte recunoscător pentru eforturile de consolidare a măsurilor de securitate la frontiere în Bulgaria. Sunt schimbări mari. Noi suntem parteneri cu toate celelalte țări ale Uniunii Europene care au frontiere externe, deoarece aceasta este o problemă comună. Să ne ocupăm de migrația ilegală în așa fel încât să luăm deciziile corecte și să putem controla bine situația”, a anunțat cancelarul german pentru “Handelsblatt”.
Acceptarea Bulgariei și României în Schengen
Datele Ministerului de Interne bulgar și concluziile „Die Welt” răspund în mod oficial îngrijorărilor Austriei că acceptarea Bulgariei și României în Schengen va crește presiunea migranților către Europa Centrală. Mai mult decât atât, datele din cel mai recent raport FRONTEX confirmă statisticile și concluziile conform cărora nu trec migranți prin Bulgaria. Pentru orice eventualitate, însă, Denkov are în spatele său și business-ul austriac.
În fiecare an, afacerile din Austria pierd aproximativ 100 de milioane de leva (50 de milioane de euro), deoarece Bulgaria și România sunt încă în afara spațiului Schengen. Afirmația este într-un recent raport al Camerelor de Comerț austriece WKO, prin care s-au pronunțat pentru acceptarea imediată a Bulgariei în Schengen.
Și acești 100 de milioane de leva pot fi economisiți din așteptarea la granițe, susțin camerele austriece. După cum subliniază WKO în raportul său, balanța comercială a Austriei cu Bulgaria și România a crescut cu 49% în 2022, exporturile de mărfuri au crescut semnificativ cu 28%, ajungând la aproape 5 miliarde de euro, iar importurile au crescut cu 22%, ajungând la 3,5 miliarde de euro.
Taxa pe transportul gazelor rusești
Acestă carte va fi folosită în discuțiile de la Viena, după cum a sugerat Denkov, în ultimul său raport, la începutul lunii. Atunci, el a avertizat în mod explicit Austria că intrarea Bulgariei și României în Schengen va contribui la securitatea lor economică și energetică. Probabil că în negocieri va fi inclusă și taxa introdusă de luna aceasta pentru transportul gazelor rusești prin Bulgaria.
Deși în cantități mult mai mici decât Ungaria și Serbia, Austria cumpără și ea gaze din Rusia și le livrează prin conducte bulgare și Turcia. Chiar dacă la Viena premierul Nikolai Denkov va reuși cumva să-l convingă pe Karl Nehammer că este mai profitabil pentru Viena ca Bulgaria să fie în Schengen, cu siguranță nu va putea face acest lucru cu Olanda, până în luna decembrie.
Acolo se apropie alegerile și, deși guvernul lor interimar poate ridica veto-ul, evident subiectul admiterii Bulgariei la Schengen va fi unul electoral. Și olandezii au semnalat deja că vor continua să ceară verificări suplimentare de la CE cu privire la respectarea regulilor de combatere a corupție.
Finalizarea rapoartelor de monitorizare privind Bulgaria și România
Deși Guvernul „Denkov/Gabriel” are cu ce să se laude și în ceea ce privește îndeplinirea condițiilor de la Amsterdam. Cu atât mai mult cu cât CE a anunțat oficial finalizarea rapoartelor de monitorizare privind Bulgaria și România - o condiție pe care olandezii au pus-o înainte de a fi ridicată și pe a cărei existență și-au întemeiat acuzațiile legate de faptul că corupția bulgară este periculoasă pentru Schengen.
Cu toate acestea, noua condiție este pentru o nouă inspecție comună, care este puțin probabil să aibă loc până în luna decembrie. Cu excepția cazului în care vizita lui Denkov în Austria se dovedește a fi una de succes și dintr-o dată Țările de Jos se trezesc izolate în Consiliul European. Dar e puțin probabil. (Traducerea - Rador)
Aderarea la Spațiul Schengen: O Poartă către Libertate de Mișcare și Securitate Îmbunătățită
Conceptul Spațiului Schengen
Spațiul Schengen este un teritoriu format din 26 de țări europene care au convenit să elimine controalele la frontierele comune, oferindu-le cetățenilor libertatea de a călători, lucra și trăi în oricare dintre aceste țări. Această zonă unică a fost creată în baza Acordului Schengen și reprezintă un pas semnificativ către o Europă unită și securizată.
Ce înseamnă Aderarea la Spațiul Schengen
Aderarea la Spațiul Schengen presupune eliminarea controalelor de frontieră interne și coordonarea strictă a controalelor de securitate la frontierele externe. Acest proces implică implementarea acquis-ului Schengen, un set complex de reguli și reglementări care guvernează totul, de la politica vizelor și azilului până la cooperarea polițienească și judiciară.
Beneficiile Aderării la Spațiul Schengen
- Libertate de Mișcare: Unul dintre cele mai evidente avantaje este libertatea de mișcare. Cetățenii statelor membre Schengen pot călători în interiorul zonei fără a fi supuși controalelor de pașaport, ceea ce facilitează turismul, comerțul și alte forme de cooperare transfrontalieră.
- Securitate Îmbunătățită: Deși elimină controalele la frontierele interne, Spațiul Schengen nu compromite securitatea. Prin controale amănunțite la frontierele externe și cooperare polițienească intensificată, inclusiv accesul la Sistemul de Informații Schengen (SIS), statele membre lucrează împreună pentru a combate crima transnațională și a menține siguranța internă.
- Politici Comune pentru Vize și Azil: Statele Schengen aplică o politică comună pentru vize și azil, facilitând procesele de aplicare și standardizând criteriile de acceptare și procedurile de refugiu, asigurând astfel un tratament echitabil și transparent pentru toți solicitanții.
Procesul de Aderare: Evaluare și Conformitate
Aderarea la Spațiul Schengen nu este automată. Țările candidate trebuie să treacă printr-un proces riguros de evaluare pentru a demonstra că îndeplinesc condițiile necesare pentru aplicarea acquis-ului Schengen.
Aceasta include pregătirea frontierelor externe pentru controale de securitate conform standardelor Schengen, implementarea SIS și asigurarea protecției datelor, între altele.
Cazul României: Călătoria către Aderare
România, ca stat membru al Uniunii Europene, urmărește aderarea la Spațiul Schengen pentru a consolida libera circulație a cetățenilor săi și pentru a contribui la securitatea comună europeană. Procesul necesită reforme legislative și structurale semnificative, inclusiv întărirea frontierelor, îmbunătățirea cooperării polițienești și judiciare, și alinierea politicilor de vize și azil la standardele Schengen.
Provocări și Perspective
Aderarea la Schengen vine, de asemenea, cu provocările sale. Necesitatea de a echilibra libera circulație cu securitatea, gestionarea migrației și azilului și protecția datelor personale sunt aspecte complexe care necesită un angajament profund și o colaborare continuă între statele membre.
Spațiul Schengen ca Simbol al Unității Europene
Pentru statele membre ale Uniunii Europene, aderarea la Spațiul Schengen este mai mult decât o chestiune de conveniență; este un pas către o integrare europeană mai profundă și un simbol al unității și solidarității. Prin facilitarea liberei circulații și garantarea unui nivel înalt de securitate, Spațiul Schengen rămâne unul dintre cele mai ambițioase și semnificative proiecte ale Europei.