La conferința de presă de după întâlnire, s-a observat, totuși, o atmosferă rece, revenind la suprafață acuzațiile făcute în trecut de echipa de campanie a lui Macron referitoare la interferența în campania electorală de către presa rusă finanțată de statul rus, scrie Reuters.

Alături de Putin, Macron a repetat acuzațiile, ca răspuns la întrebările unui jurnalist și a spus: „În timpul campaniei, Russia Today și Sputnik au fost agenți de influență în câteva ocazii difuzând știri false despre mine personal și despre campania mea”. „S-au comportat ca agenți de influență, de propagandă și o propagandă mincinoasă”.

Când a interzis acreditarea celor două posturi, o purtătoare de cuvânt a Ministerului rus de Externe a denunțat gestul ca fiind „incredibil, avem de-a face cu un act de discriminare”.

Putin nu a reacționat la comentariile făcute despre presa rusă, dar s-a enervat când un jurnalist a sugerat că mâna Moscovei s-ar fi aflat în spatele atacului cibernetic. „Aceste acuzații referitoare la atacuri cibernetice nu se bazează pe fapte”, a spus el.

Kremlinul a părut să o favorizeze pe oponenta de extremă dreapta a lui Macron, Marine Le Pen, pentru funcția de șef de stat, mai ales că a și primit-o în audiență cu o lună înainte de primul tur al alegerilor.

Acest lucru nu a arată o încercare de a influența rezultatul alegerilor, totuși, a spus Putin. „Suntem gata să primim pe oricine, oricând. Dacă doamna Le Pen a cerut să se întâlnească cu noi, de ce să o refuzăm? Mai ales că ea mereu a vorbit în public despre dezvoltarea relațiilor cu țara noastră. Ar fi fost straniu din partea noastră să o refuzăm”, a spus el.

Cele două părți au încercat să prezinte vizita lui Putin, care marca 300 de ani de la vizita țarului Petru cel Mare în Franța, ca o ocazie de a relansa relațiile franco-ruse.

Macron a declarat când a preluat funcția că dialogul cu Rusia este vital pentru rezolvarea unor dispute internaționale. Totuși, acestea sunt afectate de neîncredere, pentru că cele două state susțin tabere diferite în Siria și Ucraina.

Franța este parte a coaliției occidentale care sprijină grupurile rebele împotriva președintelui Bashar al-Assad, pe care îl acuză că folosește arme chimice împotriva civililor și trebuie sancționat.

Macron a mai spus că Franța și Rusia ar trebui să lucreze împreună în Siria și vrea o colaborare mai strânsă în domeniul informațiilor secrete și pentru găsirea unei soluții politice la conflict.

Mai prudent, Putin a declarat că nu este sigur că politica franceză în Siria este „independentă” pentru că este parte a alianței conduse de SUA, adăugând că Parisul și Moscova au atât puncte de dezacord, cât și de acord în privința Siriei.

Ambii consideră că este timpul potrivit pentru o nouă rundă de negocieri în format Normandia (Rusia, Ucraina, Franța, Germania) pe problema conflictului din Ucraina.

Macron nu a menționat sancțiunile occidentale la adresa Rusiei, deși Putin a repetat viziunea Moscovei că menținerea acestor sancțiuni nu ajută la stabilizarea situației în estul Ucrainei.

Președintele francez a mai vorbit și despre problema discriminării homosexualilor din Cecenia, după ce au apărut informații despre tortură, iar Putin a fost de acord să „verifice activitatea autorităților locale”.

La final, cei doi au vizitat expoziția Petru cel Mare, care a fost în Franța în 1717, iar Macron i-a arătat un tablou al tânărului Louis AL XV-lea, care era regele Franței la momentul respectiv. Cei doi au admirat și o pictură în care apărea Împărăteasa Ecaterina cea Mare.

Ulterior, Putin a vizitat noua Catedrală Ortodoxă Rusă din Paris. Trebuia să participe la inagurarea acesteia în luna octombrie, dar și-a anulat vizita în Franța după ce președintele Francois Hollande a acuzat Rusia de crime de război în Siria și a refuzat să-l primească cu covorul roșu.