Top 10 cărți de istorie prinde în componența lui nu doar volume care consemnează fapte și evenimente importante din trecut, ci și întrebări, răspunsuri și speculații inteligente, menite să ne dezmeticească din amorțeala prezentului. Poftiți la istorie!

1. Sfârșitul e mereu aproape. Momente apocaliptice de la colapsul Epocii Bronzului până la amenințarea nucleară, de Dan Carlin, Editura Polirom, traducere de Miruna Andriescu

Momentele dificile îi fac oare pe oameni mai puternici? Poate umanitatea să susţină, fără a se autodistruge, puterea armelor pe care ea însăşi le-a creat? Tehnologia sau abilităţile oamenilor vor ajunge vreodată la un maximum ori vor regresa?

Nu se ştiu răspunsurile la astfel de întrebări, însă nimeni nu le prezintă la fel de interesant ca Dan Carlin, legând trecutul şi viitorul în moduri fascinante şi neobişnuite. Întrebările pe care ni le propune se referă la cel mai important subiect imaginabil: supravieţuirea omenirii.

Erudită, ciudată, profundă

De la colapsul Epocii Bronzului până la provocările erei nucleare, această problemă ameninţă umanitatea ca o stăruitoare sabie a lui Damocles. Cu totul ieşită din tipare şi erudită, ciudată şi profundă, Sfîrşitul e mereu aproape analizează problemele care sunt rareori prezentate publicului şi face dintr-odată trecutul să devină important pentru prezentul nostru foarte turbulent.

2. Frica și libertatea. Cum ne-a schimbat viețile al Doilea Război Mondial, de Keith Lowe, Editura Polirom, Traducere de Cornelia Marinescu, Colecţia Historia

Al Doilea Război Mondial nu a fost un eveniment ca oricare altul – el a schimbat o lume. Lumea care a luat naştere în 1945 a fost una cu totul diferită de cea care începuse războiul. Pe de o parte, fizic rămăsese cu nenumărate cicatrici şi era traumatizată psihologic: multe oraşe fuseseră distruse, sate pustiite şi, în cea mai mare parte a Europei şi a estului Asiei, comunităţi întregi au fost nimicite sau dislocate. Pe de altă parte, în 1945 lumea era probabil mai unită decât fusese vreodată. În focul războiului, s-au făurit prietenii şi, pentru o vreme, a existat cu adevărat speranţa că acestea vor putea dăinui şi în timp de pace.

Cartea lui Keith Lowe îşi propune să inventarieze diversele moduri în care al Doilea Război Mondial şi consecinţele lui materiale şi psihologice ne-au transformat vieţile. Au apărut eroi, monştri şi martiri şi, odată cu ei, s-a creat o întreagă mitologie a războiului. Oamenii şi-au imaginat utopii pentru a edifica o lume mai bună, inclusiv una guvernată la nivel mondial.

Un costisitor Război Rece

S-au prăbuşit imperii şi în locul lor au luat naştere două superputeri aflate într-o acerbă cursă a înarmării nucleare. S-au format blocuri pe baze ideologice şi geopolitice, antrenate vreme de decenii într-un costisitor Război Rece. S-au amplificat mişcările naţionale şi naţionalismul a luat amploare, dar, în paralel, statele şi naţiunile au început să se scindeze, la fel comunităţi şi chiar familii, provocînd astfel traume şi sentimente de pierdere care mai macină încă multe dintre societăţile de azi.

Toate aceste aspecte, dar şi multe altele sunt tratate de Keith Lowe pornind de la poveştile de viaţă ale unor personaje reale ale căror destine au fost într-un fel sau altul profund afectate de război şi de urmările lui. Şi toate evenimentele, susţine autorul, stau sub semnul a două forţe – frica şi libertatea –, cele mai importante imbolduri care au dus la crearea lumii noastre postbelice.

3. Universitățile în Evul Mediu, de Jacques Verger, Editura Polirom, traducere de Simona Ilieş, prefaţă de Monica Brînzei şi Alexander Baumgarten

Instituţii autonome de învăţămînt superior, universităţile sînt printre cele mai originale creaţii ale civilizaţiei medievale occidentale, fără egal în Antichitate sau în afara Europei. Primele universităţi europene au apărut la începutul secolului al XIII-lea, după care numărul lor a crescut neîncetat, jucînd un rol esenţial în elaborarea culturii savante şi formarea elitelor care au modelat civilizaţia modernă.

Mentalități

Contribuind decisiv la formarea figurii intelectualului, ele au permis recunoaşterea socială a competenţelor unei minţi libere şi promovarea oamenilor de mare erudiţie. Cartea reputatului medievist Jacques Verger oferă în primul rând o istorie a funcţionării instituţiilor universitare, precum şi o analiză a bazelor sociale şi instituţionale ale activităţii intelectuale, aducându-şi astfel aportul la cunoaşterea mentalităţilor din epocă.

4. Franz Joseph și Sisi. Datoria și rebeliunea, de Jean des Cars, Editura TREI

Consolidată printr-o nouă abordare documentară cartea îşi propune să relateze viaţa acestui cuplu spectaculos. Cum a fost viaţa lor publică, dar cea privată? Cum funcţiona această monarhie conjugală, dublă şi ea? În ce domenii au fost ei oare de acord? Ştiau adevărul despre moartea la Mayerling a unicului lor fiu şi moştenitor? Şi, apoi, această simplă întrebare, care ar putea lămuri atâtea nedumeriri: s-au iubit cu adevărat, chiar dacă n-au fost fericiţi?

Mitul ultimului monarh de școală veche

De la mariaj la coabitare, de la crize la înţelegere cordială, de la speranţă la disperare, de la amuzament la agasare, de la exasperare la furie, această biografie încrucişată îşi propune să redea destinul excepţional a două capete încoronate, ridicate la rangul de mit încă din timpul vieţii lor.

Mitul „ultimului monarh de şcoală veche“, omul îndrăgostit definitiv de spectaculoasa răzvrătită a curţii, soţia lui fugară, asasinată de un anarhist. O moarte care a bulversat popoarele şi a sfâşiat sufletul soţului ei, rămas neconsolat şi resemnat până la finalul vieții. Au format un cuplu atipic, de o cutezanţă insolită.

5. Romanovii 1613 – 1918, de Simon Sebag Montefiore, Editura TREI

O poveste cu lovituri de stat, conspirații, asasinate, torturi, trageri în țeapă, trageri pe roată, flagelări letale cu cnuturi, sex și băutură în exces, șarlatani și impostori, o bogăție orbitoare construită pe o înrobire nemiloasă și, deloc surprinzător, un cerc vicios de represiuni și revolte…

Romanovii au fost dinastia cea mai spectaculoasă din vremurile moderne. Cu un palmares uluitor, ei au reușit să domnească peste o șesime din suprafața pământului. Cum a reușit o familie să transforme un principat ruinat de războaie în cel mai mare imperiu al lumii? Și cum l-a pierdut apoi?

De la Ivan cel Groaznic la Tolstoi

Aceasta este istoria intimă a douăzeci de țari și țarine, unii atinși de geniu, alții de nebunie, dar toți inspirați de credința într-o autocrație divină și animați de ambiție imperială. Pasionanta cronică realizată de Montefiore dezvăluie lumea lor secretă, o lume a puterii neîngrădite și a edificării fără scrupule a unui imperiu grandios, dar umbrită de intrigi de palat, rivalități de familie, decadență sexuală și extravaganță feroce, și populată de o întreagă distribuție de aventurieri, curtezani, revoluționari și poeți, de la Ivan cel Groaznic la Tolstoi, și de la regina Victoria la Lenin.

6. Drumurile mătăsii, de Peter Frankopan, Editura TREI

Fundamentată pe o impresionantă documentare și consultare de surse variate (grecești, latine, franceze, italiene, germane, olandeze, spaniole, portugheze, suedeze, ruse, arabe, turce, persane, ebraice, aramaice și chineze), Drumurile mătăsii este o reevaluare majoră a istoriei lumii, din Antichitate până în vremurile moderne.

Ascensiunea și decăderea imperiilor

Vreme de secole, faima și avuțiile erau de găsit înspre vest – în Lumea Nouă a Americilor. Astăzi, Estul este cel care îi ademenește pe cei aflați în căutare de bogății și aventură. Din întinderile Asiei Centrale și până în depărtările Chinei și Indiei, o regiune care odinioară a ocupat avanscena lumii se ridică din nou pentru a domina comerțul, politica și cultura mondială. Reevaluând fundamental istoria lumii, Drumurile mătăsii lansează o magistrală explorare a forțelor care au dus la ascensiunea și decăderea imperiilor, au determinat fluxul de idei și bunuri, iar acum vestesc noii zori ai lumii afacerilor internaționale.

7. Umbre peste Europa, Mark Mazower, Editura Litera, Colecția Kronika

Primul Război Mondial a măturat imperiile străvechi ale Europei și a transformat continentul într-un laborator așezat peste un uriaș cimitir. Dintre ruinele Ancien Régime-ului, politicienii le-au promis maselor, emancipate și mobilizate ca niciodată până atunci, o societate mai dreaptă și un stat care să le aparțină.

Dar lupta neobosită ce a urmat, între cele trei ideologii rivale – democrația liberală, comunismul și fascismul –, care se vedeau menite pentru a reface societatea, continentul și lumea, sub forma unei Noi Ordini impuse omenirii, avea să dureze cea mai mare parte a secolului XX.

Între fascism și comunism

Astăzi, locuitorii continentului european se bucură de o remarcabilă combinație între libertatea individuală, solidaritatea socială și pace. Dacă europenii vor izbuti să renunțe la dorința lor disperată de a-și găsi o singură definiție funcțională și dacă vor izbuti să accepte un loc ceva mai modest în lume, se vor putea reconcilia mai ușor cu diversitatea și disensiunile care vor face parte din viitorul lor la fel de mult cum au făcut parte și din trecut.

„Oricine mai crede că istoria Europei e triumful liberalismului și al democrației ar trebui să citească acest studiu despre secolul XX european ca leagăn al barbariei.“ New Statesman

8. Scurtă istorie a Europei, de Simon Jenkins, Editura Litera, Colecția Kronika

Europa a fost, vreme de două milenii, un continent care s-a bucurat de un succes remarcabil. În noua sa istorie, Simon Jenkins spune povestea acestei evoluții, de la un câmp de luptă între triburi războinice, la un tărâm al păcii, bogăției și libertății – o poveste cu suișuri și coborâșuri, din Grecia și Roma antică, prin Evul Mediu, Reformă și Revoluția franceză, până la cele două războaie mondiale, oprindu-se în actualitate.

Amprenta Europei asupra lumii

Jenkins se ocupă de personaje istorice precum Iulius Caesar și Ioana d’Arc, Wellington sau Angela Merkel, ca și de personalități culturale, de la Aristotel la Shakespeare și Picasso. Urmărind anumite teme de-a lungul epocilor, de la ambițiile tinereții și conflictul religios, până la constrângerile geografice și invazii, Jenkins aduce laolaltă forțele-cheie și perioadele principale într-o narațiune cronologică – toate acestea cu pătrunderea sa caracteristică, cu culoare și autoritate.

Cu toate că a trecut prin tulburări aproape constant de-a lungul istoriei sale, Europa a lăsat o amprentă de neșters asupra lumii. Cum a devenit un continent atât de mic atât de puternic? Cum au dezvoltat o conștiință comună toate aceste peninsule și insule diverse, de-a lungul timpului? Cum de diplomația s-a transformat atât de des în băi de sânge și care sunt implicațiile acestor lucruri astăzi?

Evenimente-cheie

În ciuda importanței politicii, economiei și culturii europene, nu a mai existat, până acum, o carte atât de concisă care să le spună povestea. Acoperind evenimente-cheie, epoci și indivizi remarcabili, portretul pe care îl realizează Jenkins continentului nu poate veni într-un moment mai potrivit și nici nu poate fi realizat mai bine.

9. Epoca Postbelică, de Tony Judt, Editura Litera, Colecția Kronika

În 1945, Europa era epuizată. Cea mai mare parte a continentului era devastată de război, masacre, bombardamente și haos. Zone întinse din Europa de Est se aflau sub controlul Uniunii Sovietice, schimbând astfel un regim tiranic cu altul. Astăzi URSS nu mai există, iar democrațiile Uniunii Europene au atins granițele Rusiei.

Operă complexă și consistentă, Epoca postbelica ne arată cine suntem și cum am ajuns aici, o poveste depănată în umbra permanentă a războiului. Tony Judt vorbește despre vindecarea Europei după distrugerile celei de-a doua conflagrații mondiale, despre căderea comunismului și crearea Uniunii Europene, despre prăbușirea imperiilor și relațiile complicate și mereu schimbătoare ale Europei cu cele două mari puteri, URSS și Statele Unite.

Nuanțe

Volumul reprezintă o analiză a istoriei politice, sociale și culturale a continentului de după al Doilea Război Mondial, ce urmărește atât evoluția de ansamblu, cât și experiențele distincte care au marcat transformările petrecute în Europa Occidentală și de Est.

„Superb!“ The Times Literary Supplement

10. Viitorul războiului, de Lawrence Freedman, Editura Litera, Colecția Kronika

Un istoric militar, profesor și consultant politic, câștigător a numeroase premii, ne oferă istoria completă a războiului, sub toate formele și cu toate implicațiile sale, arătând ce a impulsionat și continuă să impulsioneze această formă umană unică de violență politică.

Cum păstrăm pacea?

Întrebările despre viitorul războiului sunt o prezență obișnuită a dezbaterii politice, a analizei strategice și a ficțiunii populare. Unde ar trebui să căutăm noi pericole? Ce planuri viclene poate avea un agresor? Care sunt cele mai bune forme de apărare? Cum ar putea fi păstrată pacea sau rezolvat conflictul?

De la haosul francez de la Sedan, din 1870, la insurgențele contemporane din Irak și Afghanistan, Lawrence Freedman, un gânditor militar recunoscut la nivel mondial, ne dezvăluie cum cea mai mare parte a ideilor futurologilor militari de azi sunt greșite. Dar acestea își păstrează, totuși, influența.

Granițe neclare

Freedman ne demonstrează că aceia care și-au imaginat viitorul războiului au avut adesea o imagine idealizată despre acesta ca fiind restrâns între anumite granițe, cu caracter scurt și decisiv, și au trecut constant cu vederea peste posibilitatea existenței unor războaie lungi – de aici persistența încăpățânată a ideii unei lovituri decisive, fie printr-o ofensivă terestră îndrăzneață, printr-o lovitură nucleară preventivă sau printr-un atac cibernetic.

Tot el observă și lipsa de atenție față de războaiele civile, până ce Occidentul a început să intervină în acestea în timpul anilor 1990, și cum granițele dintre pace și război, dintre militar, civil și criminal devin din ce în ce mai neclare.