Amplasat la Deveselu (Olt), scutul va întări securitatea individuală şi colectivă a României şi, în timp, va fi integrat sistemului de apărare antirachetă al NATO, au explicat oficialii MAE.
Este un acord foarte bun pentru România, pentru că îi protejează interesele strategice, susţine şeful echipei de negociere a acordului, Bogdan Aurescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe.
Amenajarea bazei militare de la Deveselu va costa în jur de 400 de milioane de dolari, întreţinerea anuală va costa 40 de milioane de dolari, iar un interceptor ajunge la 10 milioane de dolari, toate aceste cheltuieli urmând a fi suportate de partea americană.
Interceptorii nu sunt proiectaţi pentru a deveni ofensivi, ei oferă doar o componentă strict defensivă, a explicat diplomatul român. În plus, nu sunt periculoşi pentru sănătatea populaţiei, nu au încărcătură nucleară, distrugerea rachetelor balistice se face prin forţa cinetică de impact.
Autorităţile române au subliniat ca fiind extrem de important "angajamentul ferm" al SUA de a apăra teritoriul României, atât contra riscurilor reprezentate de proliferarea rachetelor balistice, cât şi contra unui atac efectiv.
Americanii suportă majoritatea cheltuielilor
Practic, baza militară rămâne proprietatea României, sub comanda unui militar român, americanii urmând a-şi exercita controlul doar asupra sistemului antirachetă. Toate clădirile, inclusiv cele construite, utilizate, modificate sau îmbunătăţite de forţele SUA sunt proprietatea României.
Acordul prevede că americanii vor suporta integral cheltuielile de transport, construcţie, întreţinere şi operare a elementelor sistemului, precum şi pentru utilităţi sau telecomunicaţii, iar românii vor suporta cheltuielile pentru facilităţile pe care le folosesc şi taxele locale pentru terenuri şi clădiri. Militarii români urmează să fie instruiţi, începând din 2012, pentru operarea sistemelor de apărare antirachetă.
Acordul mai prevede faptul că în bază nu vor mai fi întreprinse acţiuni care încalcă legile statului român, iar militarii şi civilii americani se vor supune legislaţiei autohtone. Dacă se încălcă legislaţia autohtonă, se aplică prevederile acordurilor militare NATO SOFA şi SOFA bilateral.
Operaţiunea antirachetă este de scurtă durată (între 9 şi 19 minute) aşa că regulile de angajare, de folosire a sistemului trebuie foarte exact precizate şi respectate, a spus Aurescu. SUA va oferi României un terminal securizat de comunicare, prin care se vor primi informaţii de ultimă oră, în timp real, despre originea unor eventuale rachete, anticiparea impactului acestora şi nivelul de angajare a sistemului din România.
Ce se va afla propriu-zis la Deveselu? Sistemul de apărare cuprinde un sistem de lansare, un sistem de comandă şi control, un sistem radar (de control al tirului interceptorilor, radarul principal va fi în Turcia), un sistem de comunicaţii, infrastructură de securitate, infrastructură de depozitare şi distribuire a combustibililor, echipamente.
SUA sunt obligate să comunice, în scris, României, la început, şi apoi la fiecare şase luni, numărul persoanelor din bază, elementele sistemului şi orice modificări intervin pe parcurs. Un avantaj conex pe care-l aduce scutul în România este faptul că subcontractorii pentru produse şi servicii vor fi români, ceea ce înseamnă dezvoltare în plan local.
În bază vor staţiona în jur de 150 de persoane, dar facilităţile respective au capacitatea de a găzdui, la nevoie, 500 de oameni. "Sistemul asigură o securitate sporită pentru România, dar sigur că avem şi obligaţii, există şi riscuri, poţi fi şi ţintă atunci când îţi asumi responsabilităţi suplimentare", a conchis Aurescu.
Citiţi 
AICI textul integral al acordului dintre SUA şi România
CONSECINŢE
"Rusia nu e afectată"
Directorul Centrului pentru Prevenirea Conflictelor, Iulian Chifu, spune că relaţiile bilaterale cu Rusia nu vor fi afectate. "Federaţia Rusă ştie despre ce categorie de armament este vorba, cu toate componentele tehnice, pentru că negocierile cu SUA se poartă de ani buni şi nu au nimic de-a face cu România. În ultima vreme, Rusia a cerut garanţii juridice din partea SUA şi NATO, susţinând că vrea să se asigure că elementele antibalistice amplasate în Europa nu sunt îndreptate împotriva sa", explică Chifu.
El a spus că NATO discută cu Rusia despre crearea unui sistem antirachetă comun în Europa, dar Rusia vrea drept de veto şi vrea să participe la toate fazele de implementare, practic un transfer de tehnologie, inacceptabil pentru americani. "Experţii militari ruşi recunosc că acest sistem nu-i afectează, ştiu foarte bine care este situaţia, controversa este susţinută doar la nivel diplomatic şi politic", a conchis Chifu.
Citiţi şi:
- Americanii ne-au luat oficial sub scutul antirachetă
- Acasă la primarul cu scut de la Obama şi Băsescu. Cei trei B care au speriat estul
- Sătenii din Deveselu aşteaptă americanii învăţând engleza
- "Alo, aici Deveselu Air Force One!"
- Primarul din Deveselu: "Fetele din zonă îi aşteaptă cu braţele deschise pe americani"
- Interceptorii antirachetă din România vor fi operaţionali în 2015
Recomandările noastre
