Liderii NATO au convenit aseară, la Lisabona, asupra dezvoltării unui sistem de apărare antirachetă capabil să protejeze atât statele europene din Alianţă, cât şi SUA şi Canada. "Umbrela de securitate" va costa aproximativ 270 de milioane de dolari în următorul deceniu, scrie "The Guardian".
Potrivit sursei citate, anunţul privind acordul a fost făcut de preşedintele Statelor Unite, Barack Obama. "Oferă un rol tuturor aliaţilor noştri. Răspunde ameninţărilor vremurilor noastre", a declarat liderul de la Casa Albă, referindu-se la sistemul antirachetă. Barack Obama a mai spus că aliaţii aşteaptă cu nerăbdare ca, astăzi, să pună bazele cooperării cu Rusia în acest domeniu, în condiţiile în care care ambele părţi se confruntă cu acelaşi gen de ameninţări.
Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a prezentat azi, la Consiliul NATO-Rusia, viziunea Moscovei asupra unui sistem de apărare comun şi a dat asigurări că va coopera cu Alianţa. El a ţinut să-i mulţumească premierului italian Silvio Berlusconi pentru că a jucat un "rol constant, amical şi contructiv" în aproprierea dintre NATO şi Rusia.
Tot astăzi, Moscova a răspuns pozitiv ofertei făcute de NATO Rusiei de coopera în cadrul proiectului antirachetă, a declarat secretarul general al Alianţei Anders Fogh Rasmussen, care a subliniat că NATO nu reprezintă o ameninţare la adresa securităţii Rusiei. Reuniţi la Feira Internacional de Lisboa, liderii Alianţei Nord- Atlantice au adoptat, aseară, şi noul concept strategic al NATO pentru următorii 10 ani. Documentul subliniază necesitatea ca statele membre să îşi modernizeze apărarea pentru a face faţă noilor ameninţări, precum atacurile cu rachete balistice sau războiul cibernetic.
Astăzi, când în capitala Portugaliei soseşte preşedintele rus, pe agenda convorbirilor se va afla inclusiv soarta Afganistanului. Mai întâi, va avea loc o reuniune la care vor lua parte reprezentanţii celor 48 de state ce contribuie la Forţa Internaţională de Asistenţă pentru Securitate (ISAF) plus Japonia, precum şi preşedintele afgan, Hamid Karzai. Ulterior este programat Consiliul NATO-Rusia.
Obama şi revitalizarea Alianţei
Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a fost printre primii lideri din cele 28 de state membre NATO care au ajuns la Lisabona. "Suntem la Lisabona pentru a revitaliza NATO pentru secolul al XXI-lea şi pentru a consolida parteneriatul dintre Uniunea Europeană şi Statele Unite", a spus liderul de la Casa Albă după întrevederea avută cu omologul său portughez, Anibal Cavaco Silva.
Obama s-a declarat pregătit ca, împreună cu partenerii din NATO şi ISAF, să avanseze spre faza transferului de responsabilitate către autorităţile afgane. Aceasta ar urma să înceapă în 2011 şi să se încheie trei ani mai târziu.
Într-un editorial apărut în presa portugheză de ieri, preşedintele american a dat asigurări că Afganistanul nu va fi abandonat după 2014. "Chiar dacă reducerea trupelor şi tranziţia respectivă vor începe în luna iulie a anului viitor, NATO, ca şi SUA, vrea să poată construi un parteneriat durabil cu Afganistanul, astfel încât să fie clar că atunci când afganii vor prelua controlul operaţiunilor, ei nu vor fi abandonaţi", a subliniat Obama.
Citiţi AICI care sunt principalele subiecte de pe agenda summitului NATO BĂSESCU, PREOCUPAT DE RELAŢIA CU MOSCOVA
Aliaţii să fie solidari "în mesajele adresate Rusiei"
Menţinerea solidarităţii în mesajele adresate Rusiei, reafirmarea angajamentului faţă de Afganistan, asumarea apărării antirachetă ca misiune NATO şi continuarea procesului de reformare a Alianţei sunt principalele obiective ale României "în interiorul summitului", a declarat ieri, la plecarea spre Lisabona, preşedintele Traian Băsescu.
"Credem că este un element esenţial ca toate statele membre NATO să vorbească pe acelaşi ton şi pe acelaşi conţinut în ceea ce priveşte perspectiva cooperării cu Federaţia Rusă. Şi vă pot spune că România este deschisă unei bune colaborări cu Federaţia Rusă pe tot palierul de probleme, inclusiv în cele legate de securitate", a subliniat şeful statului.
În ceea ce priveşte asumarea apărării antirachetă ca misiune NATO, Băsescu a reamintit că acest proces a fost iniţiat la Summitul NATO de la Bucureşti, din 2008.
"Din acest punct de vedere, putem spune că, prin angajamentul bilateral SUA-România, România poate aduce o contribuţie importantă, deja în implementare, atunci când se pune problema realizării unui sistem de apărare antirachetă, ca sistem global şi ca misiune a statelor membre NATO", a dat asigurări Traian Băsescu, care se află la Bruxelles împreună cu ministrul de externe, Teodor Baconschi, şi cu ministrul apărării, Gabriel Oprea.
Aseară, la summitul de la Lisabona, tensiunile dintre preşedintele României, Traian Băsescu, şi omologul său francez, Nicolas Sarkozy, au răbufnit din nou.
Politica uşilor deschise pentru Balcanii de Vest
România este interesată ca toate statele din Balcanii de Vest să poată beneficia de perspectiva aderării la NATO, a mai spus preşedintele.
El s-a referit şi la aspiraţiile Ucrainei şi Georgiei, a căror apropiere de Alianţă a tensionat relaţiile cu Moscova înaintea summitului de la Bucureşti. Problematica Mării Negre a fost şi ea evocată în declaraţia de presă a şefului statului.
"În intervenţiile de la Lisabona vom susţine necesitatea asigurării unei influenţe crescute a NATO în estul Mării Negre, având în vedere riscurile de securitate care domină această zonă, nu numai prin transferul activităţilor teroriste şi al traficului de droguri din Afganistan către Asia Centrală, zona Caspică şi Europa, dar şi prin existenţa conflictelor îngheţate. De asemenea, susţinem implicarea Alianţei în garantarea securităţii infrastructurilor energetice critice", a conchis Traian Băsescu. "Credem că este un element esenţial ca toate statele membre NATO să vorbească pe acelaşi ton şi pe acelaşi conţinut în ceea ce priveşte perspectiva cooperării cu Federaţia Rusă."TRAIAN BĂSESCU, preşedintele României
2014 va fi un an extrem de important pentru viitorul Afganistanului, deoarece atunci este programat să se încheie transferul gradual al responsabilităţii privind asigurarea securităţii către autorităţile afgane