Era principalul promotor al ideii de tranziție politică pașnică la Moscova.
Boris Nemţov a fost o figură carismatică a politicii ruse, un reformator liberator care s-a remarcat în timpul lui Boris Elţîn şi care a devenit un critic înverşunat al preşedintelui Vladimir Putin.
Moartea lui Boris Nemțov a împietrit opoziția rusă: a fost asasinat pe 27 februarie. După cum bine se ştie, opozantul rus se plimba pe Podul Mare, de peste Râul Moscova, alături de Anna Duriţkaia, prietena lui ucraineană, când „în jurul orei 23.15, o mașină s-a apropiat de ei, cineva a tras focuri de armă, dintre care patru l-au lovit în spate, cauzându-i moartea”, a declarat Elena Alexeeva, purtătoare de cuvânt a Ministerului de Interne, la postul Rossia 24.
Scenarii hollywoodiene
Potrivit primelor concluzii ale anchetei, arma crimei pare să fie un pistol Makarov, calibrul 9 mm, folosit atât de către Poliție cât și de Armata rusă...Sâmbăta, 7 martie, doi suspecți - Anzor Gubașev și Zaur Dadaiev; au fost arestați în cadrul anchetei privind uciderea lui Nemţov.
Ipotezele lansate în discuție cu privire la asasinarea lui Nemţov sunt multe și o parte țin într-adevăr de scenarii hollywoodiene: de la asasinat politic ordonat de Vladimir Putin, la unul pus la cale de agenturile occidentale tocmai pentru a-l discredita pe locatarul incomod de la Kremlin. O crimă comisă de naționaliștii ruși pe fondul crizei ucrainene (Nemțov criticase implicarea rusă în acest dosar), poate de agenți zeloși ai serviciilor secrete de la Moscova, dacă nu chiar de membri ai opoziției care aveau nevoie de un martir pentru a revitaliza o mișcare muribundă? Nu se ştie încă, timpul poate o va dovedi. Potrivit analiştilor, dacă mai trăia „cu siguranţă Putin ar fi fost dat la o parte, acum doar o revoltă violentă îl mai poate înlătura”.
Membru de seamă
Dar cine a fost Boris Nemţov? Cercetător în domeniul nuclear, ecologist şi tată a patru copii, Nemţov a fondat numeroase mişcări de opoziţie după ce a părăsit Parlamentul rus în 2003 şi a fost copreşedintele Partidului Republican - Partidul Libertăţii Poporului din 2012.
El a fost un critic vocal şi proeminent al lui Putin, denunţându-l pentru participarea Rusiei la criza din Ucraina, pentru deteriorarea situaţiei economice şi pentru corupţia care a înconjurat pregătirea Jocurilor Olimpice de la Soci din 2014.
Nemţov era un membru de seamă al mişcării liberale Solidarnost. Alături de alte figuri de opoziţie, Aleksei Navalnîi şi Gary Kasparov (fost campion la şah), a jucat un rol proeminent în marşurile opoziţiei din Moscova după alegerile controversate din 2011. A fost arestat pentru participarea la aceste proteste şi a fost deţinut în 2011 timp de 15 zile.
În pofida faptului că era un membru proeminent al opoziţiei, el nu era mereu de acord cu opoziţia liberală fracturată a Rusiei. În 2011, potrivit unor înregistrări, el îi numea pe susţinătorii opoziţiei "hamsteri" şi "pinguini speriaţi", dar aceste afirmaţii ale sale nu au provocat scindări masive.
L-a recompensat
Nemţov a candidat pentru prima dată în 1989, fără succes, înainte de a fi ales în Parlamentul rus în 1990. El i-a fost alături lui Boris Elţîn atunci când preşedinţia acestuia era vizată de critici în 1991, iar Elţîn l-a recompensat pentru loialitatea lui cu un post de guvernator regional la Nijnîi Novgorod. Nemţov era tânăr şi elocvent, vorbea fluent engleza şi ştia cum să se descurce în faţa presei, iar Nijnîi Novgorod a devenit un model pentru investitorii străini în Rusia.
A devenit rapid unul dintre cei mai proeminenţi politicieni din Rusia şi observatorii speculau că Elţîn îl vede drept succesorul său. În 1997, Elţîn l-a numit vicepremier pentru reforma economică, dar Nemţov a ajuns să regrete numirea, pentru că aceasta prevestea începutul declinului său politic.
Orice ambiţii prezidenţiale pe care le avea au fost subminate de criza economică din august 1998, care l-a costat postul în Guvern.
În 1999, Nemţov a fondat Uniunea Forţelor de Dreapta (SPS), alături de câţiva liberali ca Anatoli Ciubais şi Igor Gaidar. Iniţial, partidul părea să aibă un succes moderat, obţinând aproximativ 10 la sută din voturi la alegerile din decembrie şi formând o facţiune influentă în Parlamentul rus. Dar în următorii ani, atitudinea SPS faţă de noul preşedinte al Rusiei, Vladimir Putin, a evoluat de la sprijinul condiţionat la opoziţie deschisă, iar partidul şi-a pierdut susţinătorii.
O avertizare
În alegerile din 2003, SPS nu a mai reuşit să obţină 5 la sută din voturi pentru a intra în Parlament. Nemţov a demisionat din funcţia de lider al SPS şi a urmat o carieră în afaceri, încercând zadarnic să reunească liberalii ruşi, dezorganizaţi total după catastrofa din alegeri.
El a devenit o figură proeminentă a opoziţie încă o dată în 2011, dar a ieşit din luminile reflectoarelor în ultimii ani. Cu toate acestea, deşi nu mai este considerat o parte a politicii de prim-plan a Rusiei, uciderea lui a şocat multe persoane în ţară.
Moartea lui Nemţov este văzută în mod indubitabil drept o avertizare de către criticii lui Putin. El este cel mai proeminenţi reprezentanţi ai opoziției, care a fost omorât în cei 15 ani de când Vladimir Putin deține puterea în Rusia. Funeraliile lui Nemţov au avut loc la Moscova, pe 3 martie, în prezenţa unor diplomaţi şi responsabili europeni, în timp ce alţii au afirmat că au fost împiedicaţi de autorităţile ruse să participe. Refuzul Rusiei de a permite unui aleşi europeni să participe la funeraliile opozantului rus a fost denunţat, de Uniunea Europeană, care şi-a exprimat regretul că Moscova a invocat „motive aparent arbitrare", după cum au relatat DPA şi AFP.
Epilog
„La 5 martie 2015, Anna Durițkaia (n.r. – prietena lui Nemţov), martor în cazul uciderii opozantului rus Boris Nemțov, s-a prezentat la secția de poliție din Bila Țerkov din regiunea Kiev pentru a anunța că a primit amenințări la viața ei venite de la persoane necunoscute în timpul șederii la părinții săi”, se arată într-un comunicat al parchetului rus. „Procurorul general al Ucrainei, Viktor Șokin, a ordonat să fie luate toate măsurile necesare pentru a proteja viața și sănătatea Annei Durițkaia”, conform aceluiași comunicat. O anchetă a fost deschisă pentru „tentativă de omor”. Nu au fost oferite mai multe detalii despre amenințările la adresa femeii.
Totuşi, chiar dacă au fost găsiţi suspecţi...Cum se face că poate unul din cei mai monitorizați oameni din Rusia , care nu făcea un pas prin Moscova fără o cohortă de agenți pe urmele sale, a murit sub zidurile Kremlinului fără aparent niciun indiciu despre identitatea autorilor?