A fost inventat ”betonul viu”. Acesta conține nisip, hidrogel şi bacterii. Este un nou material de construcție care poate fi numit și ”inteligent” deoarece dacă se strică are capacitatea de a se repara singur.
Invenția aparține americanilor de la University of Colorado Boulder, iar specialiștii în domeniu afirmă deja că descoperirea deschide calea către obţinerea în viitor a unor structuri de construcţii care ar putea ”să-şi vindece propriile crăpături, să aspire toxine periculoase din aer şi chiar să strălucească la comandă”.
Oamenii de știință care au creat ”betonul viu” spun că acest material de construcţie are funcţie structurală portantă și, mai ales, este capabil de autovindecare. În plus, acesta este mai prietenos cu mediul în comparaţie cu betonul, al doilea cel mai utilizat material pe Pământ după apă. Studiul a fost publicat în jurnalul ştiinţific Matter.
”Utilizăm deja materiale biologice în clădirile noastre, precum lemnul, însă acele materiale nu mai sunt vii. Noi venim cu întrebarea: de ce nu le putem ţine în viaţă pentru ca acea biologie să facă ceva benefic?”, a declarat Wil Srubar, şeful Laboratorului pentru Materiale Vii din cadrul universităţii şi unul dintre autorii studiului.
Pentru experimente, echipa a folosit cianobacterii (alge albastre-verzi) organisme verzi care trăiesc în apă şi au capacitatea de a fi autotrofe, adică își pot fabrica propria hrană. Deşi aceste bacterii sunt minuscule şi, de obicei, unicelulare, ele se dezvoltă adesea în colonii suficient de mari pentu a deveni vizibile. În timpul cercetării, echipa a creat o schelă folosind nisip şi hidrogel pentru ca bacteriile să aibă un mediu propice în care să se dezvolte.
Hidrogelul conţine umiditate şi nutrienţi ce permit bacteriilor să se înmulțească şi să se mineralizeze, un proces similar cu formarea cochiliilor. Aceste organisme absorb dioxidul de carbon din aer şi produc carbonat de calciu, adică exact ingredientul principal din ciment. Echipa a observat că o cărămidă din hidrogel-nisip este, de asemenea, capabilă să se autovindece. După ce au împărţit în două o cărămidă cultivată în laborator, aceasta s-a dezvoltat în două cărămizi complete cu ajutorul unor cantităţi suplimentare de nisip, hidrogel şi nutrienţi.
Cercetarea se află încă la început, iar echipa a precizat că este nevoie de studii suplimentare pentru a rezolva unele dezavantaje. Spre exemplu, cianobacteriile au nevoie de umiditate pentru a supravieţui, astfel încât echipa lucrează la modificarea genetică a cianobacteriilor pentru a deveni mai rezistente la uscare, astfel încât să se menţină vii şi funcţionale, fără ca viitorii pereți realizați cu acest ”beton viu” să trebuiască să fie umeziți.
Sursa: Agerpres
Sursa foto: spot.colorado.edu