Simon Wiesenthal - „vânătorul de naziști”. Viața de roman a celui mai celebru luptător pentru prinderea inițiatorilor și executanților Holocaustului

Simon Wiesenthal - „vânătorul de naziști”. Viața de roman a celui mai celebru luptător pentru prinderea inițiatorilor și executanților Holocaustului

Fără îndoială că azi, Institutul Yad Vashem din Israel n-ar fi știut cel puțin 50% din câte se știu despre Holocaust dacă nu ar fi existat Simon Wiesenthal.

Repere biografice importante

Simon Wiesenthal s-a născut în Ucraina de azi, în Galiția la Buczacz, pe atunci în partea poloneză ocupată de Austro-Ungaria, la 31 decembrie 1908. Tatăl lui, Anschell (Așer) Wiesenthal și mama sa Rosa Lapp proveneau din Rusia, dar plecaseră pe fondul persecuțiilor anti-evreiești în Galiția, aici putând să facă liniștit comerț en-gros cu zahăr. Tânărul Simon a crescut în tradiția hasidică, a învățat yiddish, germană, cehă, rusă dar și engleză până la maturitate. Și-a pierdut tatăl pe Frontul galițian, iar mama, Rosa, alături de fiii ei, Simon și Hillel au ajuns la Viena, la rude ale familiei.

Ulterior, după dispariția Austro-Ungariei, Simon Wiesenthal a studiat în Polonia și Cehoslovacia. Se va reîntoarce la Viena, la fratele său, după ce trăiește experiențele pogromurilor liderului ucrainean Simon Petliura. Și-ar fi dorit să studieze la Lemberg/Lvow/Lvyw, oraș polonez tradițional, azi tot în Ucraina, dar acolo era numerus clausus pentru evrei. Așa, a ajuns să studieze Arhitectura la Praga, absolvind în 1932. Va lucra ca arhitect în URSS, inclusiv la Odessa, dar a rămas la Lvow, atunci în Polonia până în momentul când Polonia a dispărut sub loviturile Germaniei naziste și ale URSS.

Simon Wiesenthal -  lupta pentru supraviețuire

Din 17 septembrie 1939 și până în 1940, a lucrat ca muncitor, până când a făcut rost de acte sovietice. Apoi, până în 1942, a reușit să lucreze la Odessa ca șef de fermă-sovhoz. Atacul Germaniei asupra URSS a făcut ca el să se întoarcă la Lvow, unde a trăit într-un ghetto (ghetou). Priceperea sa ca inginer l-a făcut să evite de două ori execuția, o dată în ghetou, a doua oară la Ianowka, în lagăr. Mama și soacra sa au fost deportate, dar el a reușit să o trimită pe soția sa cu acte false la o fabrică de radiouri din Bavaria.

A intrat în contact cu rezistența poloneză. Avea acces la planuri feroviare (doar el le cerceta pentru modernizări, optimizări), picta svastici și lozinci naziste. A evadat în 1943, după ce a cîștigat bunăvoința unor gărzi SS care îl trimiteau la papetărie să ia singur ce avea nevoie.  Așa a devenit om de bază al  Rezistenței până când, arestat de Gestapo a ajuns într-un lagăr la Breslau-Wroclav, în 1944. Aici a suferit răni grave, fiindu-i amputat parțial un picior, dar rana a cangrenat și în 1945 a supraviețuit cu greu Marșului Morții până la Matthausen, legându-și o mătură de piciorul bolnav. A ajuns ca la 1.80 m să aibă doar 40 kilograme. A scăpat de execuțiile de la Matthausen fiindcă leșinase și fusese plasat la o infirmerie improvizată, unde a fost găsit de Aliați, la 5 mai 1945.

Simon Wiesenthal - vânătorul de naziști

Vreme de decenii, celebrul Simon Wiesenthal a luptat să prindă inițiatorii și executanții crimelor naziste. Avea deja numele a 100 membri SS din lagăre, pe care i-a oferit autorităților aliate. După însănătoșire, a lucrat cu  organizația Brihah, la Matthausen, localitate austriacă, iar după ce zona a revenit sovieticilor, a plecat la Linz, în zona americană.

A aflat informații de la un filatelist austriac despre faptul că autorul soluției finale, Adolf Eichmann se afla în Argentina (acesta prinea plicuri din Argentina de la un prieten de acolo și acel prieten a spus că Eichmann s-ar ascunde acolo). A aranjat ca o fostă iubită a acestuia să fie curtată pentru ca israelienii să obțină poze cu Eichmann.

În 1954, a informat Consiliul Mondial Evreiesc, dar informația sa nu a ajuns să fie luată în seamă în ciuda veridicității sale. Abia mult mai târziu, istoricii au arătat că Wiesenthal nu se înșelase, că tot ce spusese el a fost ignorat. Wiesenthal nu a luat parte la prinderea lui Eichmann și niciodată nu a susținut contrariul. Și-a format propria sa organizație la Viena.

Simon Wiesenthal a prins nume grele ale criminalilor naziști

A contribuit la prinderea unor criminali ca: Hermine  Braunsteiner, „iapa de la Majdanek” - separa mamele de copii și participa la execuții, Karl Silberbauer, amintit de Jurnalul Anei Franck, prins la Viena, Franz Stangl, șeful lagărelor Sobibor, Treblinka.

Eduard Roschmann, măcelarul din Riga, Wlater Rauff, cel care a inventat camioanele de gazare, Gustav Wagner, feldwebel la Treblinka (plutonier-major), mâna dreaptă a lui Stangl au ajuns în fața justiției pentru crime de război.

Ce s-a spus despre Mengele

S-a spus că el s-a înșelat cu privire la Mengele, călăul-medic din Asuchwitz, dar guvernul vest-german nu i-a permis să asculte convorbirile lui Mengele care se ascundea în Brazilia unde a și murit în 1979. Wiesenthal era convins că Mengele trăia în Paraguay. Alte versiuni spun că, de fapt, Wiesenthal lucra direct cu Mossad și că s-ar fi aflat foarte aproape de zona unde trăia Mengele în Brazilia și că ar fi primit ordin să abandoneze misiunea. Nu se știe ce rol a avut Mengele asupra studiilor genetice post-belice și dacă experimentele despre clonare de după 1990 nu ar fi pornit de la crimele lui Mengele care experimenta pe copii gemeni în Auschwitz diverse tratamente, operații medicale, gemenii fiind clone naturale.

Simon Wiesenthal a murit la 20 septembrie 2005, la Viena. În timpul vieți, a primit decorații franceze, britanice, americane.