Alegeri parlamentare 2024. Potrivit primelor rezultate, pe primul loc în diaspora se află AUR, urmat de USR, partidul lui Diana Șoșoacă, SOS și POT.

Alegeri parlamentare 2024. Primele rezultatele BEC

Așadar, la alegerile parlamentare 2024, AUR conduce în rândul diasporei, fiind urmat de USR, S.O.S. România și POT, atât la Camera Deputaților, cât și la Senat. Asta arată datele centralizării a peste 73% din procesele verbale.  După cum se poate observa, partidele suveraniste au obținut împreună peste 50% din voturi.

La Senat, ierarhia este următoarea:

AUR -, 25,2% USR - 21,79%, , S.O.S.România - 16,08% şi POT - 16,51%, PNL - 7,78%, SENS - 3,73%, PSD - 3,34%.

La Camera Deputaților, cele patru partide rămân în fruntea clasamentului:

AUR -, 25,73% USR - 24,18%, , S.O.S.România - 15,78% şi POT - 13,49%, PSD - 4,45%.SENS - 3,84%,

Aproape 9,5 milioane de români au ieșit duminică la urne, în zi de sărbătoare, pentru a-și alege reprezentanții în Parlament. Este o prezență mult mai bună față de scrutinul din 2020, când abia s-a depășit 30 la sută.

Alegeri parlamentare 2024. Primele rezultatele BEC. Sursa: Arhiva EVZ

Clasamentul pentru Senat și Camera Deputaților, în țară

După centralizarea BEC a peste 99% din procesele verbale, clasamentul rămâne constant atât la Senat, cât și la Camera Deputaților.

La Senat: PSD - 22,77%, AUR - 17,14%, PNL - 14,43%, USR - 11,97%, SOS România - 7,57%, UDMR - 6,51%, POT - 6,24%.

La Camera Deputaților: PSD - 22,39%, AUR - 17,83%, PNL - 13,50%, USR - 12,06%, SOS România - 7,17%, UDMR - 6,45%, POT - 6,30%.

Așadar, PSD a obținut victoria în alegerile parlamentare, fiind urmat de AUR, PNL și USR, conform rezultatelor parțiale după numărarea a peste 99% din voturi.

De asemenea, UDMR a reușit să intre în Parlament, iar cele trei partide extremiste care au depășit pragul electoral: AUR, SOS și POT, au acumulat aproximativ 32% din voturi.

Alegeri parlamentare 2024: Prezența la vot

Participarea la vot în alegerile parlamentare din acest an pare să fie foarte ridicată, în contrast cu anii anteriori, când numărul alegătorilor a fost într-o continuă scădere.

De exemplu, prezența la vot a fost de 58,51% în 2004, dar a scăzut drastic la 39,02% în 2008. În 2012, s-a înregistrat o ușoară creștere, atingând 41,76%, însă la ultimele alegeri parlamentare din 2020, prezența a scăzut din nou, ajungând la 33,3%.

Totuși, este posibil ca acest procent să crească semnificativ, având în vedere că, duminica aceasta, până la ora 16:00, prezența era de 37,73%.