NATO reiterează că nu se va lăsa intimidată de Putin

NATO reiterează că nu se va lăsa intimidată de PutinSursa foto: Freepik

Ambasadorii Ucrainei și ai celor 32 de membri ai NATO s-au întâlnit la Bruxelles într-o manieră extraordinară pentru a analiza situația după atacul rusesc asupra oraşului Dnipro cu o nouă rachetă hipersonică cu rază intermediară.

NATO și-a reafirmat sprijinul pentru Ucraina

În ciuda amenințărilor Moscovei, aliații au asigurat într-un comunicat că sprijinul lor pentru Ucraina rămâne neclintit. „În timpul întâlnirii, aliații NATO și-au reafirmat sprijinul pentru Ucraina.

Atacul, care a vizat Dnipro, este interpretat ca o altă încercare a Rusiei de a teroriza populația civilă a Ucrainei și de a-i intimida pe cei care susțin Ucraina să se apere pe ei înşişi”, se arată într-un comunicat al organizației multilaterale.

Vladimir Putin a justificat această escaladare a războiului ca un răspuns la sprijinul aliaților pentru Ucraina. În ultimele zile, războiul pare să fi intrat într-o nouă fază după ce Statele Unite și Marea Britanie au permis utilizarea rachetelor lor cu rază lungă de acțiune, astfel încât armata ucraineană nu doar să respingă atacurile, ci să poată acționa pe pământul rus.

Rusia a răspuns nu numai prin utilizarea acestei rachete experimentale, dar și-a intensificat campania împotriva țării invadate prin lansarea unui număr record de 188 de drone, care au afectat rețeaua electrică din Ternopil și a lăsat 70% din regiune fără electricitate, potrivit oficialilor ucraineni.

Rusia a lovit Ucraina cu rachete hipersonice

Joia trecută, Rusia a lansat un atac împotriva orașului ucrainean Dnipro cu această nouă rachetă numită Oreşnik, care nu fusese niciodată folosită până acum.

Într-o intervenție televizată, Putin însuși a explicat că această rachetă este echipată cu o „sarcină utilă hipersonică non-nucleară” și că focoasele sale „atacă ținte cu o viteză de Mach 10, între 2,5 și 3 km pe secundă”.

Experții analizează dacă informațiile președintelui rus sunt adevărate sau nu.

Această ședință extraordinară a Consiliului NATO cu Ucraina a avut loc la cererea țării atacate și în cadrul acesteia ambasadorii Alianței au fost informați despre situație prin videoconferință de către oficiali ucraineni.

Deși intenția Kievului a fost să obțină rezultate concrete cu această întâlnire, de exemplu noi angajamente de apărare antiaeriană din partea aliaților, deocamdată întâlnirea s-a încheiat fără noutăți în acest sens dincolo de mesajul politic.

Rachete ATACMS

Rachete ATACMS / Sursa foto: Wikipedia

Țările NATO au dat verde Ucrainei la atacarea Rusiei

În numărătoarea inversă înainte de a părăsi Casa Albă, Joe Biden a făcut un viraj neașteptat și a început să le permită ucrainenilor să folosească rachetele ATACMS de fabricație americană pentru a ataca ținte rusești.

Şi Marea Britanie a dat undă verde pentru ca rachetele sale Storm Shadow să poată fi folosite în același mod. Anterior, Marea Britanie și Franța furnizaseră rachete Storm Shadows, dar numai pentru ca Ucraina să le folosească în interiorul granițelor sale.

După schimbarea poziției Washingtonului, cei mai înalți reprezentanți ai diplomației comunitare, Josep Borrell, le-a cerut Celor 27 să urmeze exemplul american.

„Ei știu poziția mea. Am spus din nou și din nou, că Ucraina trebuie să poată folosi arme proporționale nu doar pentru a opri săgețile, ci și pentru a-i lovi pe arcași”, a apărat politicianul spaniol.

Totul indică faptul că și Franța va ajunge să renunţe la rezervele de până acum cu privire la utilizarea rachetelor sale de către armata ucraineană. Deși nu există dovezi că armele sale au fost folosite pentru a lovi ținte rusești, Parisul a repetat în ultimele zile că nu există „linii roșii” în această zonă.

Germania nu se aliniază cu celelalte țări NATO

Potrivit agenției Bloomberg, Ucraina a primit deja permisiunea de la Palatul Elysée să atace cu armele sale instalațiile militare rusești. Aceeași agenție susține, citând surse anonime, că Guvernul Regatului Unit a transferat în secret un nou lot de rachete Storm Shadow.

Dacă va fi confirmată, ar fi prima decizie privind furnizarea acestor arme luată de cabinetul noului prim-ministru Keir Starmer. Guvernul nu a confirmat această știre, deși încă de la începutul disputei Downing Street a decis să nu dea detalii despre transferul de arme către Ucraina ca o modalitate de a păstra confidențialitatea operațiunilor.

În ciuda schimbării de poziție a acestei liste de țări, Germania a spus încă o dată unul dintre răsunătoarele sale Nein. Coaliția prezidată de Olaf Scholz nu și-a livrat încă rachetele Taurus cu rază lungă de acțiune în Ucraina, temându-se că acest lucru ar duce războiul pe un teritoriu necunoscut și ar fi interpretat de Rusia ca un conflict direct cu NATO.

În discursul său în fața Parlamentului European, la împlinirea a 1.000 de zile de la începutul invaziei, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, le-a cerut Celor 27 să-și piardă „frica” de a „face mai mult” pentru a sprijini Ucraina.

„În timp ce anumiți lideri europeni se gândesc la (cum să câștige) alegerile lor în detrimentul Ucrainei, Putin se concentrează pe câștigarea acestui război. Nu se va întâmpla de la sine și cu cât are mai mult timp, cu atât condițiile vor fi mai rele”, a asigurat liderul ucrainean.

(Articol de Mirentxu Arroqui, La Razon; Traducerea: Rodezia Costea, RADOR RADIO ROMÂNIA)